Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 3 noiembrie 2020, proiectul  legii bugetului de stat pentru anul 2021, care prevede că veniturile vor constitui 41,415 mld. lei, în creștere cu 11,3% față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Totodată, cheltuielile bugetului de stat vor constitui, conform proiectului, 55,399 mld. lei, înregistrând o creștere cu 4,1% față de bugetul aprobat în 2020.   Deputații au aprobat astăzi în prima lectură și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), veniturile şi cheltuielile fiind prognozate în sumă de 25,095 mld. lei, cu 6,8% mai mult în raport cu cele aprobate pe anul 2020.  

Datele de 1 şi 2 august 2020 au fost zile de sâmbătă şi duminică. De pe data de 3 august, angajatul întreprinderii a plecat în concediu ordinar plătit până la finele lunii august. Este necesar ca zilele de 1 şi 2 să fie declarate în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 și cu ce categorie?   În Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate, aprobat prin anexa nr. 9 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126/2017,   este prevăzută  Categoria 171 „zile de odihnă şi sărbătoare”, care are scopul de a indica motivul lipsei venitului asigurat al persoanelor angajate în anumite perioade.

În perioada de 27-31 august 2020  pentru angajaţii din sistemul bugetar au fost declarate zile de odihnă (Hotărârea de Guvern nr. 656  din 17 decembrie 2019). Este necesar ca angajatorul, la completarea tab. 3 din Darea de seamă IPC 18 în luna septembrie pentru luna august 2020, să evidenţieze perioada respectivă cu categoria persoanei asigurate 171 „zile de odihnă şi sărbătoare”  pentru toţi angajaţii entităţii care nu au activat în perioada respectivă?   Ținând cont de situaţia descrisă în întrebare, informăm că, pentru persoanele care au activat pe parcursul lunii integral şi au beneficiat de venit asigurat, cu excepţia zilelor libere şi de sărbătoare, perioada respectivă nu urmează a fi evidenţiată cu categoria 171.

Potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă (în redacția din 1 ianuarie 2020) valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare urmează să fie cuprinsă între 35 și 55 lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.   Concomitent, începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate în anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (modificări operate prin Legea 122/2019), valoarea tichetelor de masă acordate angajaților constituie bază de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale (6%) care se reține de la angajați și a contribuției de asigurări sociale (18%) datorate de angajator.  

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție parte componentă a sistemului de drept şi securitate al statului, cu misiunea de a asigura securitatea economică a țării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional legitim şi protejarea societății, aplicând uniform şi imparțial legislația vamală.

SRL a cumpărat de la alt SRL desene tehnice - file-uri digitale, care ulterior vor fi plasate pe site-ul companiei și vor fi vândute (on-line). Cum se contabilizează acestea în cazul în care se planifică comercializarea lor pe parcursul la câțiva ani? Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi

Codul fiscal ar putea fi completat cu capitolul 104 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase. Un proiect de lege în acest sens este înregistrat pe agenda Parlamentului.   Astfel, agentul economic care procură deșeuri de metale feroase și neferoase de la persoanele fizice ar putea asigura reținerea finală la sursa de plată 12% din venitul anual impozabil din plățile efectuate în folosul subiectului impunerii.

Primăria municipiului Chișinău intenționează să opereze modificări în cadrul local de reglementare a activității de comerț. În acest sens, Direcția generală economie, comerț și turism a Consiliului municipal Chișinău (CMC) a inițiat elaborarea proiectului de decizie pentru modificarea Regulamentului privind desfășurarea activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia CMC nr. 17/5 din 1 octombrie 2020.   CMC își propune crearea unui mediu favorabil de desfășurare a activității de întreprinzător în municipiu, asigurarea liberei concurențe, protecției vieții, sănătății, securității și intereselor economice și sociale ale cetățenilor, stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, dar și simplificarea procedurii

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege ce va asigura temeiul legal de compensare a medicamentelor și dispozitivelor medicale din contul asigurări obligatorii de asistență medicală.   Documentul va reglementa relațiile contractuale dintre asigurator și furnizorul de dispozitive medicale compensate. Astfel, părțile vor încheia un contract, conform căruia furnizorul se va obliga să asigure disponibilitatea medicamentelor și a dispozitivelor compensate în stoc și livrarea acestora către toți prestatorii de servicii farmaceutice contractați de asigurator. Contractul-tip privind livrarea dispozitivelor medicale compensate prestatorilor de servicii farmaceutice se va aproba de către Guvern.

Având în vedere multiplele întrebări adresate publicației noastre cu referire la facilitățile fiscale și vamale oferite la importul unui automobil de către persoanele cu dizabilități, reiterăm prevederile legislației în vigoare, precum și modificările ce vor fi puse în aplicare în anul curent.

În cadrul ședinței plenare de astăzi, 6 august 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului și a aprobat Programul de activitate al noului Executiv. Astfel, Guvernul condus de prim-ministrul Natalia Gavrilița,  are următoarea componență: Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene – Nicu Popescu (viceprim-ministru) Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – Andrei Spînu (viceprim-ministru)

În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

Automobilul ce aparține întreprinderii a fost avariat în urma producerii unui accident rutier. Compania de asigurări a achitat despăgubiri pentru daunele produse. Sumele primite ca despăgubire de asigurare, îndreptate pentru procurarea proprietății an

Pe parcursul anului precedent organele cu funcții de control au efectuat în total 43 610 controale, în scădere cu 6,43% față de anul 2021 și cu circa 16,23 % comparativ cu anul 2020, conform Raportului privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător pentru anul 2022, aprobat de Guvern în ședința din 19 aprilie curent. Astfel, din totalul controalelor efectuate în anul precedent, 61 % sunt controale inopinate, iar 39 % controale planificate.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Cuantumul bursei pentru șomerii înmatriculați la cursuri de formare profesională va spori de la 15% la 45% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent și se va acorda proporțional frecvenței la instruire.  Pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali din anul precedent a fost inclus proiectul de modificare a Legii nr.105/2018  cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, ce are drept scop sporirea accesului șomerilor și angajatorilor la serviciile și măsurile de ocupare a forței de muncă.   Astfel, de subvențiile pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități vor putea beneficia toți angajatorilor publici și privați,

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii. Informațiile despre contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și achitate se vor reflecta în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate. În Monitorul Oficial de astăzi, 20 septembrie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 121 din 10.09.2019 cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr.95 din 7 mai 2018 privind aprobarea Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor, a Instrucțiunii de completare a Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor și a Declarației pe propria răspundere privind beneficierea de tichete de masă doar la locul de muncă de bază.

La Ministerul Finanțelor continuă discuțiile publice privind componentele Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2023-2030.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în