Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a publicat topul celor mai bine plătite locuri de muncă vacante. Astfel, la situația din 16 noiembrie curent, cel mai mare salariu pentru un loc de muncă vacant constituia 50 mii lei și era propus pentru funcția de director de producție.   Următorul în top este salariul de 20 mii lei este propus de un angajator din Telenești pentru poziția de inginer tehnolog. Totodată, alți agenți economici oferă salarii între 15-17 mii lei pentru cei care vor ocupa funcțiile vacante de șef producție, conducător auto, inginer, apicultor, tehnolog etc.

Valoarea cifrei de afaceri (venitul din vânzări) a întreprinderilor din Republica Moldova în anul 2019 a constituit 344,8 mld. lei sau cu 11% mai mult comparativ cu anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din valoarea totală a cifrei de afaceri, 254,1 mld. lei sau circa 73,7% revin întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), valoarea cifrei de afaceri per salariat în cadrul acestora constituind 924 mii lei, iar în întreprinderile cu peste 250 salariați – 747,7 mii lei.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii decembrie 2020, a atins nivelul de 67,8 mld. lei. Datoria internă, cu o pondere de 43,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 mld. lei și a crescut cu 26,2% față de indicatorul din anul precedent, iar datoria de stat externă, ponderea căreia constituie 56,9% în total, a însumat 38,6 mld. lei și s-a majorat cu 31,6%. Datele au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, care a publicat Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Moldovei (la situația din 31 decembrie 2020).  

Proiectul de lege privind abrogarea Legii nr.235  din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 a fost votat astăzi, 16 decembrie 2020, în două lecturi.   La prezentarea proiectului a fost menționat că acesta are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei țării, utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite și neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat provocată de emiterea obligațiunilor de stat în valoare ce depășește 13,5 mld. lei și transmiterea acestora către Banca Națională a Moldovei.

Criza pandemică a generat costuri mari și, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării. Conform datelor din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM oferită către Ministerul Economiei și Infrastructurii, la sfârșitul lunii noiembrie 2020 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 66 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 44,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,1 mld. lei și a crescut cu 25,9% față de perioada similară din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 55,9% în total, a însumat 36,9 mld. lei, majorându-se cu 25,9%

Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) propune, în calitate de măsură ce va asigura redresarea situației în economia națională, valorificarea capacităților IMM inovative cu valoare adăugată înaltă, fiind urmărit scopul stimulării activităților de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul real al economiei prin elaborarea Programului de retehnologizare a ÎMM-urilor.   Atingerea scopului va fi asigurată prin identificarea sectoarelor și sub-sectoarelor care pot contribui la substituirea importurilor sau pot fi parte a unor lanțuri valorice. Astfel, este propusă efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru crearea în țara noastră a Inno Hub Moldova,

Cabinetul de miniștri a aprobat Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 octombrie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate

Conectarea primară la serviciile fiscale este cu titlu gratuit pentru toți contribuabilii obligați să utilizeze metodele automatizate, inclusiv pentru prezentarea informațiilor prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Colectarea informațiilor din surse indirecte” (în continuare – SIA CISI), și NU DOAR pentru contribuabilii ce cad sub incidența art. 187 alin. 21 din Codul Fiscal.

Anul trecut, viețile noastre și modul în care desfășurăm afacerile a fost schimbat dramatic de pandemie, iar ca răspuns la blocarea globală, economiile mondiale au adoptat comerțul electronic ca instrument de redresare a industriilor. Sectorul comerțului electronic este în creștere și în curând va găsi o aplicare largă în diverse domenii. Se estimează ca până în anul 2040 circa 95% din toate achizițiile vor avea loc online, a menționat Brian K Wittnebel, directorul-adjunct al Departamentului Creștere Economică USAID Moldova în cadrul conferinței „Sunt online. De ce nu vând?”.  

Hotărârea Guvernului ce stabileşte regulile de supraveghere suplimentară a entităţilor reglementate ce fac parte dintr-un conglomerat financiar pentru asigurarea stabilităţii financiare şi a protejării deponenţilor, asiguraţilor şi investitorilor a fost publicată în Monitorul Oficial, Nr. 356-359 din 6 octombrie curent.

La situația din 31 decembrie 2020 soldul creditelor în economie a marcat o creștere cu 10,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019, constituind 48,7 mld. lei. Conform Informației operative cu privire la evoluția social-economică a RM publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională s-a majorat cu 14,1% față de decembrie 2019, iar a creditelor în valută străină - cu 4,1%.   Statistica oficială mai denotă că în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (23,6%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Pentru procurarea/construcția imobilului au fost utilizate 17,3% din totalul creditelor oferite, 16,4% sunt destinate consumului, 8,6% – agriculturii, 7,9% - industriei alimentare etc.  

Ministerul Finanțelor și Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) au semnat Acordul privind a III-a Finanțare Adițională pentru Proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova MAC-P”, în valoare de 13,5 mil. euro.   Astfel, Acordul vizează instituirea unui sistem complet de management al subproduselor de origine animalieră. În cadrul componentei se prevede construcția unei instalații de distrugere/prelucrare a deșeurilor de origine animală nedestinate consumului uman, care ar fi o soluție reală pentru menținerea situației epizootice favorabile din țară, inclusiv pentru protecția mediului, și ar facilita includerea Republicii Moldova în lista țărilor cu drept de export în Uniunea Europeană a produselor zootehnice.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 ianuarie 2021, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 180 din 31 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar,

În cazul asigurării insuficiente cu cadre, conducătorii instituțiilor de învățământ pot stabili cadrelor didactice, inclusiv auxiliare și științifico-didactice un volum maxim de lucru de până la două norme didactice.   Pe agenda ședinței secretarilor generali este inclus proiectul cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului privind condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Astfel, volumul maxim de lucru al cadrelor didactice, în caz de necesitate, ar putea fi majorat de la 1,5 norme stabilite la momentul actual până la două.

Moldova IT Park face bilanțul a trei ani de activitate și trasează perspectivele de dezvoltare pentru următorii cinci ani în cadrul adunării generale, care a avut loc astăzi, 31 martie. În cadrul evenimentului au fost totalizate rezultatele activității Moldova IT Park în anul 2020 și prezentată Strategia Moldova IT Park pentru perioada 2021 – 2025.   „Moldova IT Park” constituie astăzi, indiscutabil, un model de succes, unic în plan internațional, care trebuie dezvoltat și promovat în continuare. Iar, evoluția cifrei de afaceri în industria IT în ultimii ani confirmă faptul că adoptarea Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației și crearea Moldova IT park a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional, a menționat secretarul de stat al al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Mihail Lupașcu.

Rezultatele unui studiu realizat de Camera de Comerț Americană (AmCham) în perioada 30 martie – 6 aprilie 2020 (amintim că chestionarul a fost publicat și pe paginile noaste), în baza informațiilor furnizate de 315 companii din toate sectoarele economiei naționale, producători de bunuri și furnizori de servicii a fost prezentat în cadrul unei ședințe online, la care au participat reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai AmCham și ai Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Scopul studiului este estimarea impactului asupra mediului privat produs de situația epidemiologică COVID-19, dar și a provocărilor pe care le anticipează business-ul în viitorul imediat.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că, ținând cont de prevederile Codului civil, dacă ultima zi a termenului de prezentare a dării de seamă și achitare a obligației este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligaţiei este zi de odihnă, termenul stabilit expiră în următoarea zi lucrătoare. Astfel, data de 26 iulie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) la bugetul asigurărilor sociale de stat.   Categoriile plătitorilor sunt stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.