Pentru prima dată după evoluțiile negative generate de consecințele pandemiei, sectorul industrial a revenit, în trimestrul I al anului 2021, pe un trend ascendent, se spune în Raportul lunar privind evoluția social-economică publicat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Astfel, în ianuarie-martie 2021 volumul producției industriale s-a majorat cu 3% comparativ cu perioada similară a anului 2020. Sectorul energetic a fost în creștere, însă industria prelucrătoare și cea extractivă rămân încă în descreștere, deși în luna martie și acestea au înregistrat evoluții pozitive.

În rezultatul activităților desfășurate de către Serviciul Fiscal de Stat în domeniul prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, în primele 9 luni ale anului curent au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale și penalităților în sumă totală de 20,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 4,9 mil. lei.   Potrivit Raportului publicat recent de autoritatea fiscală, în perioada ianuarie-septembrie curent au fost adoptate 285 de decizii privind încălcarea legislației ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Administratorii de venit prezintă Ministerului Finanțelor informația privind restanțele la plățile pe care le administrează lunar către data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune și anual până la data de 25 februarie a anului următor anului de gestiune.   Ministerul Finanțelor a aprobat modificări și completări în Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, aprobate prin Ordinul nr.215/2015 al ministrului Finanțelor. Cu prevederea citată supra este suplinit capitolul III („Managementul încasărilor la bugetele componente ale bugetului public naţional”).

Asociația Obștească „X” este o asociație necomercială (non-profit) care desfășoară activitate în interesul societății. Fondurile asociației sunt formate din cotizațiile membrilor săi. Printre activitățile filantropice și de binefacere ale Asociației este și acordarea donațiilor persoanelor fizice rezidente ale RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, în conformitate cu Statutul Asociației. Ținând cont de art. 901 alin.(31) liniuța a cincea din Codul fiscal, care sunt obligațiile fiscale ale AO „X” la acordarea donațiilor persoanelor fizice?

29.2.3.66 Are oare dreptul persoana fizică rezidentă, care a obținut un venit impozabil mai mare de 360000 lei, să utilizeze scutirea suplimentară acordată soției (soțului)? 29.2.3.64 Apare oare obligația depunerii unei cereri noi privind acordarea scutirilor în cazul în care contribuabilul revine din concediu de maternitate?

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 alin.(1) reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

 Potrivit prevederilor art.14 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. 

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

La  8 octombrie 2021 a intrat în vigoare Ordinul  Ministerului Finanțelor nr.119 din 30 septembrie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor,  prin  care sunt operate modificări în Ordinul nr. 95/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitului pe venit reținut din aceste plăți” și Modul de completare a acesteia (în continuare – Ordinul nr.95/2020).   Modificările au fost efectuate în vederea executării Legii nr. 248/2020

Anexa la tabelul nr. 1 din Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21), care se prezintă lunar, conține informația privind repartizarea impozitul pe venit calculat din salarii pe pe subdiviziuni.

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

Organizațiile necomerciale care corespund cerinţelor art.52, în cadrul cărora funcţionează instituţiile de asistenţă socială sunt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare, în conformitate cu prevederile art. 283 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal.

Conform art. 83 alin.(1) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii. Potrivit alin.(1) art.33 din Codul fiscal fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24000 lei pe an.

Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile conducătorilor, fondatorilor sau membrilor consiliului de administrație și/sau alte plăți primite de membrii organelor de conducere ale persoanei juridice rezidente, indiferent de locul exercitării efective a obligațiilor administrative încredințate acestor persoane, se consideră venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova. 

Care este modalitatea de atribuire/confirmare a codului fiscal  persoanei fizice străine, care deține bunuri imobiliare pe teritoriul Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art.162 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, se atribuie cod fiscal oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţii fiscale.

Lacunele cadrului juridic și lipsa colaborării la nivel interinstituțional tergiversează dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor din plastic, care ar asigura o gestiune intercomună, eficace și durabilă a acestora, se menționează în Raportul Curții de Conturi privind auditul performanței de mediu în domeniul managementului deșeurilor din plastic. Hotărârea nr. nr. 26 din 21 iunie cu privire la raport a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 iulie curent.   Misiunea de audit public extern a fost realizată în conformitate cu Programele activității de audit pe anii 2020-2021, având drept scop evaluarea măsurilor întreprinse de autoritățile responsabile de managementul deșeurilor din plastic

Procurorii, executorii judecătoreşti, Serviciul Fiscal de Stat şi instanţele de judecată vor transmite informația despre bunurile infracționale indisponibilizate, confiscate și recuperate Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție. Informația va fi inclusă în Registrul unic al bunurilor infracționale indisponibilizate (Registru), care recent a fost notificat la Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CPDCP) și a primit aviz pozitiv pentru a fi implementat, comunică CNA.   Registrul reprezintă un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, de mijloace tehnice de program şi metodologii, aflate în interconexiune şi destinate evidenţei şi prelucrării informațiilor privind bunurile infracţionale indisponibilizate.

Часть I. Часть II. Налог на недвижимое имущество и земельный налог являются местными налогами, представляющими собой обязательные платежи в бюджеты административно-территориальных единиц по месту расположения объектов недвижимого имущества.