Dreptul și mărimea scutirii suplimentare pentru soție (soț) acordate persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) al Codului fiscal.      Dacă pe parcursul anului fiscal (anului calendaristic) contribuabilul obține dreptul sau a decis să beneficieze de scutirea pentru soție (soț) (sau căsătorit pe parcursul anului, soții au decis să transmită scutirea unuia din ei pe parcursul anului), de care nu a beneficiat pînă la prezentarea cererii noi, acesta este obligat să prezinte angajatorului, în termen de 10 zile de la data efectuării schimbării, o nouă cerere semnată de el, anexînd documentele justificative corespunzătoare1.

Prima parte Exemplul 7. Salariul efectiv calculat aferent volumului produselor fabricate în luna iunie 2019 la entitatea „Benefice” SRL a constituit 42 852, 50 lei. Salariul normativ calculat la o tonă de produs finit pentru produsul „Foi de vafele” a constituit 4041,01 lei, pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 6275,30 lei. Presupunem că suma totală a salariului normativ calculat la o tonă de produs finit pe linia de Napolitane a constituit 16 820,35 lei. Volumul efectiv fabricat pentru produsul „Foi de vafele” a constituit – 1220 kg, iar pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 3200 kg. Volumul total fabricat a constituit 6180 kg.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul civil al Republicii Moldova la 01.03.2019 (CC), s-a schimbat şi modul de formare a pachetelor de servicii de călătorie. Pentru a fi mai expliciți în comentarea modificărilor efectuate, o să facem trimiteri la legislația turistică sectorială, care în momentul de față este în vigoare, dar care necesită a fi ajustată conform normelor operate în CC.

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

Pe parcursul lunilor ianuarie-martie ale anului 2022 de către inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă au fost supuse controlului 502 unități cu un număr de 44,89 mii salariaţi, fiind efectuate 193 controale în domeniul raporturilor de muncă, 41 – securității și sănătății în muncă, 262 – complexe și 6 – în domeniul migrației de muncă.   Conform raportului ISM, din numărul total de controale efectuate în primele trei luni din anul curent, 344 au fost planificate, inclusiv 178 în sectorul public și 166 în sectorul real şi 158 – inopinate (53 în sectorul public și 105 – în sectorul real).

Pe parcursul lunilor ianuarie-februarie ale anului 2022, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 244 controale (dintre care 123 – în domeniul raporturilor de muncă, 33 – a securității și sănătății în muncă; 84 – complexe; 4 – în domeniul migrației de muncă) la unități cu un număr de circa 251,2 mii salariaţi.   Din numărul total de controale efectuate 158 au fost planificate (113 în sectorul public și 45 în sectorul real), iar 86 – inopinate (31 în sectorul public și 55 în sectorul real). Cu deplasarea inspectorilor în teren la agentul economic au fost efectuate 183 controale, iar 61 – din oficiu.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) informează agenții economici care efectuează tranzacții economice externe și au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceste servicii pot fi solicitate de la CTIF, instituție care deține licență pentru activitatea de broker vamal și are o experiență bogată în acest domeniu.   Irina Rîbac, șefa Direcției brokeraj vamal din cadrul CTIF, a relatat că declaranții vamali ce activează în reprezentanțele instituției la posturile vamale interne și cele de frontieră au studii speciale în domeniu vămuirii, iar majoritatea dintre ei – și o experiență de muncă de peste cinci ani.

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.102 din 18 iunie 2020, începînd cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Prevederile prezentului alineat nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale. 

Asociația Obștească (AO) а obținut finаnțare de la Мinisterul Educației, Culturii și Cercetării pentru realizarea unui proiect. În devizul de cheltuieli aferent proiectului au fost reflectate reținerile ce urmează a fi efectuate pentru serviciile prestate de experți în baza contractelor civile. Unul dintre experți este deținător de patentă de întreprinzător cu genul de activitate ce se referă la domeniul realizării proiectului. Are dreptul AO să facă astfel de plăți în favoarea titularului  de patentă? Este obligată AO să facă careva ajustări ale cheltuielilor respective în Declarația ONG17?

În cazul efectuării verificării operative, documentele primare elaborate și aprobate de către conducerea entității pot servi ca documente ce confirmă proveniența mărfii expuse spre vânzare în unitatea de comerț? Potrivit art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, documentul primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea sau acordă dreptul de a efectua (produce) fapte economice, certifică producerea unui eveniment. Faptele economice, conform art. 11 alin. (1) din Lege, se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Legea nr.291 din 20 octombrie 2022 pentru modificarea articolului 129 din Codul fiscal a fost publicată astăzi, 11 noiembrie, în MO și a intrat în vigoare. Documentul are drept scop facilitarea accesării serviciilor pentru inițierea unei afaceri și, respectiv, perfectarea actelor pentru deschiderea și luarea la evidență fiscală a conturilor bancare, precum și îmbunătățirea mecanismelor fiscale naționale.

Proiectul modificărilor la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice este înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă și prevede completarea Legii cu un articol ce va reglementa expres aplicabilitatea contractelor de mica valoare.   În momentul de față acest tip de achiziții este prevăzut în actele normative aprobate de Guvern, iar aplicarea prevederilor, în opinia experților, este ambiguă și incertă, regulile fiind utilizate neuniform. Autorul inițiativei consideră că prin ajustarea legislației va fi asigurată transparentizarea procedurilor de achiziții publice.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin.(5) din Codul fiscal

Codul administrativ (CA) determină statutul juridic al participanților la raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative, drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă. Art. 44 alin. (1) din CA distinge următorii participanți la procedura administrativă: autoritatea publică, orice persoană fizică și juridică care a solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a fost

Lista proiectelor de asistenţă tehnică în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru poluarea mediului şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, va fi completată cu încă 45 de proiecte noi. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 9 noiembrie curent, proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 246/2010, care conține lista respectivă.

Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 17 „Contracte de asigurare” deja de câțiva ani este un subiect de discuție în mediul de afaceri, cu precădere în domeniul asigurărilor, în cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de organ de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul corporativ, dar și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare (în continuare - CNPF), ca organ de supraveghere a domeniului asigurărilor.