Băncile din afara SUA sunt beneficiarii surpriză ai politicii de dobândă monetară a Rezervei Federale americane, cea mai influentă bancă centrală din lume, şi vor obţine în continuare câştiguri pe măsură ce Fed schimbă modalitatea prin care controlează costurile de creditare, ceea ce nu va fi probabil pe placul politicienilor. Băncile străine au primit aproape jumătate din dobânzile de 9,8 miliarde de dolari pe care Fed le-a plătit băncilor de la începutul anului trecut pentru capitalul şi rezervele depozitate la banca centrală americană, deşi acestea controlează doar 17% din activele bancare din SUA, potrivit unei analize efectuate de The Wall Street Journal.

După ce a recuperat o mare parte din pierderea înregistrată anul trecut în raport cu dolarul american, moneda euro pare că a reintrat pe un curs de depreciere în contextul îmbunătăţirii semnificative a datelor economice din SUA şi al asigurărilor date de preşedintele băncii centrale americane cu privire la începerea majorării dobânzilor de referinţă.

Perspectiva economică a zonei euro este cea mai favorabilă din ultimii şapte ani, a afirmat vineri preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, la o conferinţă anuală organizată de instituţie, el avertizând însă că reformele structurale sunt cruciale, transmite CNBC.

Tendința de deteriorare a calității portofoliului de credite, înregistrată la finele anului 2014, a fost reluată și în 2015. Potrivit publicației MEGA a Centrului Analitic Independent Expert-Grup, în care sunt analizate evoluțiile economiei naționale pe primul trimestru al anului curent, această tendință este mai acută la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, dar se atestă și în restul sectorului bancar.

Rata dobânzii la depozitele în lei atrase de la persoanele fizice şi juridice în primul trimestru s-a majorat cu 3,37 puncte procentuale şi a atins valoarea medie de 9,25%. În luna martie, băncile au atras depozite în lei de la persoane fizice la o rată medie de 13,54%, faţă de 8,12% în luna decembrie 2014.

Republica Moldova strânge tot mai strâns cureaua: regimul de austeritate rupe din cheltuielile pentru drumuri, din gazoductul Ungheni-Chişinău, se reduc chiar şi cheltuielile curente şi de personal.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a aprobat Regulamentul privind conturile rezidenţilor peste hotare. Noile reguli vor intra în vigoare pe 18 octombrie 2015 şi se referă atît la actualii, cît şi la viitorii deţinători de conturi peste hotarele Republicii Moldova. Acestea introduc cerinţa de expediere către regulatorul financiar a rapoartelor lunare şi a setului de documente de conformitate.

Decizia Băncii Naționale de înăsprire a politicii monetare, din cauza creșterii presiunilor inflaționiste, ar putea să producă un efect invers celui scontat astfel că țara noastră să intre în recesiune economică pe parcursul acestui an, potrivit Expert-Grup.

În contextul incertitudinilor economice, al creșterii ratelor de politică monetară, precum și al diminuării activității băncilor aflate sub administrare specială volumul creditelor acordate s-a redus. Constatarea se conține în analiza sistemului bancar al Moldovei prezentată de expertul economic al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” Alexandru Fală, informează Noi.md.

În luna ianuarie 2015 baza monetară s-a micşorat cu 2365,7 milioane de lei (8,5 la sută) faţă de luna decembrie 2014 şi a constituit 25356,4 milioane de lei, notează Noi.md. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, scăderea bazei monetare a fost determinată de micşorarea activelor interne nete cu 3145,2 milioane de lei (de 17 ori). Totodată, activele externe nete au crescut cu 779,5 milioane de lei (2,8 la sută).

Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European a votat în 9 martie 2015 raportul privind activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru anul 2013, care cuprinde și 37 de amendamente. Într-unul din amendamentele eurodeputatul român Siegfried Mureșan a cerut ca BEI să crească finanțările alocate țărilor din vecinătatea estică, printre care și Republica Moldova.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, este îngrijorat de impactul avut de politica Băncii Centrale Europene (BCE) în domeniul dobânzilor asupra Germaniei, el avertizând în privinţa riscului formării unor bule speculative, relatează MarketWatch.

Precum se menționează în ultimul număr al publicației Centrului ”Realitatea Economică”, decizia recentă a Consiliului de Administrație a BNM de înăsprire a politicii monetare a Băncii este ghidată de creșterea presiunilor inflaționiste, pe fundalul deprecierii monedei naționale cu circa 25% de la începutul anului curent.

Banca Centrală Europeană (BCE) este în grafic pentru a-și atinge obiectivele din programul de relaxare cantitativă (QE) lansat în 9 martie, a anunțat la Bruxelles președintele BCE, Mario Draghi, transmite AFP.

25 martie — termenul limită de prezentare a Declarației și achitare a impozitului pe venit de către persoanele fizice rezidente. În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 7) din CF, dobîndă, venit sub formă de dobîndă reprezintă orice venit obținut conform creanțelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile de pe depunerile băneşti, veniturile obținute în baza unui contract de leasing financiar.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 26 martie 2015, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 13.5 la sută anual

Politicile monetare divergente ale băncilor centrale din SUA şi zona euro vor face ca dolarul să continue să se întărească în 2015 şi să ajungă în 2016 la paritate cu euro pentru prima dată în mai mult de zece ani, spun analiştii.

Actualul sistem monetar se apropie de dezintegrare, spune David Stockman, fost oficial al Administraţiei Reagan. Preţurile şi profiturile vor cădea pretutindeni şi vom avea un profund val deflaţionist la scară planetară.

În decembrie, 2013, Indicele Compozit Anticipator (ICA) și-a continuat trendul ascendent, avansând cu 2,4 puncte față de luna precedentă (100,9 față de 98,5 puncte). Totuși, recuperarea tinde să fie una lentă, relevând faptul că creșterea economică robustă din 2013 a fost catalizată practic în proporție de 50% de factori ciclici (an agricol favorabil și creșterea de „catch up” a economiei) și nu structurali.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi ceilalţi oficiali ai instituţiei pregătesc o serie de posibile măsuri neconvenţionale de combatere a riscului instalării unei inflaţii scăzute pentru o lungă perioadă de timp, de la dobânzi negative la lichidităţi destinate băncilor.