Proiectul hotărârii de Guvern ce prevede modificări la Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (Fond), aprobat prin HG nr. 507/2018 și HG nr. 476/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural din Fond, a fost propus de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru consultări publice.   Potrivit autorilor, scopul proiectului este aducerea în concordanță a actelor normative menționate supra cu modificările operate

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură reamintește că, în scopul sporirii productivității și competitivității agriculturii prin asigurarea producătorilor agricoli la resurse financiare, prin intermediul Submăsurii 1.7. Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale și instituțiile financiare nebancare, agricultirii pot beneficia de sprijin financiar prin compensarea ratei dobânzii la creditele accesate la băncile comerciale și organizații de creditare nebancară înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.  

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis în cadrul ședinței de astăzi, 3 iunie 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 15,5% până la nivelul de 18,5% anual. Decizia a fost comunicată de Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul unei conferințe de presă.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 20,5% anual și, respectiv, 16,5% anual.

Hotărârea Guvernului nr.226 din 4 aprilie 2022 pentru modificarea HG nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) a intrat în vigoare, fiind publicată în MO pe data de 8 aprilie curent. Modificările au fost operate în scopul facilitării accesului producătorilor agricoli la sursele Fondului, precum și pentru îmbunătățirea politicilor de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural prin ajustare la necesitățile economiei naționale.   Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe lângă dreptul de a distribui mijloacele Fondului, poate redistribui mijloacele financiare nevalorificate până la data de 1 septembrie

Autoritățile intenționează să opereze mai multe modificări în procedurile de acordare a subvențiilor în avans din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR). Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost aprobat în ședința Executivului din 27 aprilie curent.   Astfel, în cadrul primei tranșe a subvențiilor în avans pentru măsurile ce vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, dezvoltarea localităților și diversificarea economiei rurale prin activități nonagricole vor fi acordate 80% din valoarea subvenției aprobate.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.

Ajustarea normelor naționale la standarde și bune practici internaționale în domeniu sunt scopurile proiectului noii legi cu privire la publicitate înregistrat în Parlament. Potrivit autorilor, elaborarea proiectului a fost dictată de necesitatea îmbunătățirii reglementarilor în domeniu, ce vor contribui la crearea unui climat adecvat de dezvoltare a pieței de publicitate în care să primeze responsabilitatea socială a tuturor actorilor implicați în activități publicitare. De menționat că la momentul de față sectorul este reglementat de Legea cu privire la publicitate nr. 1227/1997.   Inițiativa concretizează obiectul reglementărilor în domeniu (relațiile între furnizorii, producătorii, distribuitorii, difuzorii și consumătorii de publicitate); adaptează terminologia din legislația naționala în domeniu la terminologia europeana si internaționala. În acest context, este semnificativ extins spectrul noțiunilor utilizate si definite.

Clauze contractuale prin care părțile își stabilesc interdicții, directe sau indirecte, de a cumpăra sau de a vinde produse/servicii de la sau către un terț; solicitarea și oferirea de reduceri comerciale pentru produsele social importante de primă necesitate conform listei aprobate de Guvern; condiționarea impusă furnizorului să nu vândă produsul altor comercianți la un preț mai mic decât cel la care i-l vinde lui; condiționarea impusă comerciantului privind păstrarea unui anumit preț de raft se propune a fi definite ca lovite de nulitate.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul modificărilor la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) elaborat de către Ministerul Economiei și examinat în cadrul ședinței grupul de lucru al Comisiei de Stat

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social, care reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească, inclusiv includerea în acest program și a muncitorilor zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație.     Conform proiectului, Guvernul va stabili anual cuantumul standard pentru venitul lunar minim garantat separat pentru copii și adulți.

Finanțare nerambursabilă în valoare de 753,56 mii lei a fost oferită pentru 7 companii care intenționează să-și dezvolte capacitățile de export prin implementarea standardelor ISO 9001, elaborarea strategiilor de marketing, crearea componentelor de vizibilitate precum și introducerea altor elemente care facilitează prezența pe piețe externe. Mijloacele financiare sunt acordate prin intermediul Programului de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   În anul 2022 suma disponibilă pentru susținerea companiilor orientate spre export va fi suplinită cu 50 mil. lei, valoarea totală constituind 70 mil. lei, a fost precizat în cadrul ședinței Comitetului de coordonare al Programului,

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Pe ordinea de zi a ședinței din 15 martie  a Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică a fost inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce are drept scop intervenția atât în secțiunea a XVI-a din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cât și în Codul fiscal.   Astfel, pozițiile tarifare indicate în art. 96 lit. b) liniuța a treia din CF, pentru care este stabilită cota TVA de 8% la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul RM, ar putea fi suplinite cu încă trei poziții:

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

Pentru o generalizare a primei părți recapitulăm că angajații din unitățile cu autonomie financiară sunt salarizați în baza prevederilor:

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Pozițiile tarifare indicate în art. 96 lit. b) liniuța a treia din Codul fiscal, pentru care este stabilită cota TVA de 8% la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul RM, ar putea fi suplinite cu încă trei poziții:   8421 21 441 (Aparate de purificare și ionizare a apei cu molecule de hidrogen activ cu ORP în diapazonul -301 și -900 mV, cu plăci electrod din titan (platinum) medical 80% și peste, cu sistem de electroliză); 8421 21 451 (Aparate de purificare și ionizare a apei cu molecule de hidrogen activ cu ORP sub -901 mV, cu plăci electrod din titan (platinum) medical 80% și peste, cu sistem de electroliză);

Ministerul Economiei a anunțat elaborarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informație (Legea nr.77/2016) care va asigura stimularea dezvoltării și susținerea industriei IT.   Necesitatea elaborării proiectului de act normativ este justificată de circumstanțele cu care se confruntă comunitatea IT din Moldova și din regiune, precum și în vederea oferirii unei previzibilități și perspective investitorilor și potențialilor rezidenți ai parcurilor IT. Proiectul va fi implementat în vederea depășirii constrângerilor imediate și prevede mai multe inițiative în acest sens.

Condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale sunt stabilite în Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017.