În domeniul transportului de mărfuri, există elemente-cheie strâns legate de procesul de stocare, respectiv, depozitare.

Potrivit art. 49 lit. e) din Codul fiscal, rezidenţii care au beneficiat de scutirile prevăzute la lit. c) şi d) art. 49 din Codul fiscal şi care investesc suplimentar în mijloace fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere au dreptul să beneficieze în mod repetat de scutiri de plata impozitului pe venitul de la exportul în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova al mărfurilor

Produsul intern brut va înregistra o creștere reală de circa 6% în anul 2021 și o valoare de circa 228 mld. lei, iar în următorii trei ani (2022-2024) creșterea economică se va menține pe o traiectorie ascendentă de circa de 4% până la finele orizontului de prognoză. Date ce anticipează revigorarea treptată a economiei naționale pe termen mediu se conțin în Nota cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, făcută publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Conform estimărilor, creșterea indicatorilor vor fi înregistrate în majoritatea sectoarelor economice. Autorii consideră că, după un an cu secetă profundă, sectorul agricol își va reveni în anul 2021 și se va menține în creștere, în cazul unor condiții climatice favorabile, asigurând și evoluția pozitivă a industriei

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul este fundamentat pe o creștere economică de 6%, majorarea exportului cu 18,2%, a importurilor – cu 29,9% și creșterea salariului mediu pe economie cu 12,7%. Astfel, volumul bugetului de stat se va majora la venituri cu circa 3,7 mld. lei (8,9%), până la 45,1 mld. lei, la cheltuieli cu 1,22 mld. lei (2,2%) până la 57,23 mld. lei. Respectiv, deficitul bugetar se va diminua cu 2,45 mld. lei (16,8%) și va constitui 12,14 mld. lei.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 8 noiembrie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 21,50 la sută anual. Se mențin ratele de dobândă

Biroul Național de Statistică informează că, de la începutul anului curent, exporturile de mărfuri au totalizat circa $2,2 mld., cu 15,6% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2017. Totodată, în luna octombrie au fost înregistrate cele mai multe exporturi de la începutul anului 2018, care au atins suma de $259 mil., cu 24,9% mai mult față de luna septembrie, fiind, totuși, cu 3,5% mai mică comparativ cu luna octombrie a anului precedent. Exportul de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene a constituit $1,5 mld. (creștere cu 22,9% față de ianuarie-octombrie 2017) și deținând o cotă de 69,5% în total exporturi.

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

Cu toate că P. P. „Monitorul Fiscal FISC.md” vine în sprijinul contabililor cu publicarea lunară a calendarului fiscal și reamintește data prezentării dărilor de seamă și de achitare a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, astăzi propunem o recapitulare a subiectului. Ținând cont de faptul că luni, 25 octombrie, este termenul-limită de prezentare a rapoartelor privind reținerea impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, TVA, accize etc., ținând cont de faptul că în activitatea cotidiană a contabililor apar diferite situații, recomandăm să examinați unele din articolele publicate de noi, selectate în funcție de darea de seamă.

Proiectul hotărârii de Guvern ce prevede modificări la Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (Fond), aprobat prin HG nr. 507/2018 și HG nr. 476/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural din Fond, a fost propus de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru consultări publice.   Potrivit autorilor, scopul proiectului este aducerea în concordanță a actelor normative menționate supra cu modificările operate

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

Directorul Misiunii USAID Moldova, Scott Hocklander s-a întâlnit cu Directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Igor Talmazan. Întrevederea a vizat colaborarea eficientă desfășurată în cadrul parteneriatului dintre cele două instituții pentru facilitarea comerțului din Republica Moldova.

Reducerea barierelor tarifare pentru exportul de produse horticole, elaborarea planului multianual de promovare a produselor horticole pe piețe-țintă (Asia, Orientul mediu, Federația Rusă etc.) crearea conceptului de utilizare în sinergie a brandului de țară „Pomul Vieții” și brandului ,,Moldova – un gust deosebit” pentru toate activitățile de promovare a produselor horticole, aprobarea de către Guvern a Programului Național de dezvoltare a sectorului agriculturii ecologice, oferirea suportului producătorilor la efectuarea investițiilor în infrastructura fizică aferentă exploatațiilor agricole sunt doar câteva dintre cele 70 de măsuri incluse în Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2021-2025. Acesta este aprobat de Executiv, Hotărârea nr.840 din 18 noiembrie 2020 fiind publicată în MO.  

Pentru anul 2022 se planifică realizarea a 221 de lucrări statistice, ce vor asigura autoritățile publice, instituțiile academice și de cercetare, societatea civilă, mass-media, organizațiile internaționale, precum și alți utilizatori cu informație statistică relevantă și comparabilă la nivel internațional în domeniul economic, social, demografic și de mediu. Proiectul programului este propus pentru consultări publice de către Biroul Național de Statistică și poate fi examinat până la 30 septembrie curent.   Lista lucrărilor și cercetărilor care urmează a fi realizate de BNS pe parcursul anului viitor include 102 titluri de lucrări statistice, care vor avea la bază calcule statistice cu periodicitate lunară, trimestrială, semestrială, anuală și unică.

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Potrivit art. 1 din Legea cambiei nr. 1527/1993 (Legea nr. 1527/1993), cambia este un titlu de credit care reprezintă o creanță scrisă, ce oferă posesorului acesteia dreptul cert și exigibil de a cere la scadența creanței de la debitor, iar în caz de neonorare a acestei cereri și de la alte persoane obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicate. Cambiile se emit în calitate de instrument de plată pentru mărfurile livrate, lucrări executate și servicii prestate. Subsecvent, conform prevederilor art. 3 pct. 6) și art. 4 alin. (6) și (7) din Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.

Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului ce stabilește condițiile de efectuare de către investitori a activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.   Astfel, orice investitor potențial, anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau activităților al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, va fi obligat să obțină de la Consiliu pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională o aprobare prealabilă.