Cum se calculează costurile de intrare a resurselor minerale? Care sunt criteriile de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”? În ce constau particularitățile contabilității costurilor de explorare? Care este modul de constituire și contabilizare a cheltuielilor de recultivare a terenurilor? Cum se calculează costul resurselor minerale extrase?   Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite chiar în primul articol publicat în noua rubrica – „Resurse minerale” – lansată recent în revista „monitorul fiscal FISC.md” și destinată agenților economici ce practică exploatarea resurselor minerale.  

Fapta care are ca efect diminuarea resurselor bugetului Uniunii Europene sau ale bugetelor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE, înființate în temeiul tratatelor, sau ale bugetelor gestionate ori monitorizate direct sau indirect de acestea,

12-16 august 2024

Pe parcursul anului 2020 în Republica Moldova au fost create 5 mii întreprinderi, iar numărul entităților lichidate a atins 10,5 mii, se constată în studiul privind demografia întreprinderilor care au prezentat rapoarte statistice sau financiare în adresa Biroului Național de Statistică BNS.   Conform datelor studiului, în anul trecut numărul întreprinderilor raportoare a constituit 50,5 mii, dintre care 36,5 mii sunt întreprinderi active sau circa 72,2% din numărul total de întreprinderi raportoare.

Banca Națională a Moldovei a compilat datele pentru luna octombrie ale Băncii de Economii S.A., B.C. „UNIBANK” S.A. și BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. privind încasările acestor bănci în proces de lichidare și achitările efectuate către Ministerul Finanțelor. Astfel, rambursările totale cumulative la creditul de urgență la 31 octombrie a.c. au constituit 2 368,4 mil. lei. Anul trecut, la aceeași dată, suma respectivă a fost de 1 713,4 mil. lei. Procesul de lichidare a băncilor menționate este supravegheat de Banca Națională, care urmărește ca acestea să valorifice activele disponibile în termene restrânse și să obțină contravaloarea lor maximă.

Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să aplice măsuri de executare silită prin înaintarea ordinelor incaso față de obligațiile curente ale contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate?   La înaintarea ordinelor incaso la conturile contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate prin restructurare pentru perceperea obligațiilor fiscale restante curente, care au fost generate de entități ulterior inițierii procedurilor de restructurare, apar situații în care unele bănci resping executarea ordinelor de incaso, invocând motivul aflării contribuabilului în procedura de insolvabilitate.

În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :   numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere); camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu; parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);

Debitorul SRL „Y”, prin Hotărârea nr. ZZZ din 25.08.2023, a fost declarat insolvabil, cu intentarea procedurii de insolvabilitate. Nefiind de acord cu Hotărârea emisă, debitorul, în data 11.09.2023, a făcut apel împotriva Hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, cu casarea integrală a acesteia. La 02.02.2024, instanţa de apel admite apelul, prin casarea integrală a Hotărârii, cu transmiterea dosarului spre rejudecare. În aceste circumstanțe apare următoarea întrebare: când survine obligația aplicării mecanismului taxării inverse cu TVA față de procurările proprietății întreprinderilor declarate în procedura de insolvabilitate?

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Prin completarea Codului penal al RM (CP) cu noi prevederi, prevăzute în proiectul de lege înregistrat în Parlament, va fi instituit cadrul normativ consolidat în partea ce tine de combaterea conduitei frauduloase cu impact asupra veniturilor, cheltuielilor și activelor ce formează bugetul general al Uniunii Europene.

 Ca rezultat al înstrăinării terenurilor agricole ce au aparținut gospodăriei țărănești (GȚ) „X”, fondatorii acesteia au decis lichidarea GȚ și, respectiv, a apărut necesitatea transmiterii fondatorilor tehnicii agricole și altor echipamente. În cazul dat, apar sau nu anumite obligaţii fiscale aferente impozitului pe venit? În contextul situaţiei examinate este necesar de menționat că, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992 (Legea nr. 845/1992), întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

Legea nr. 47 pentru modificarea Legii viei și vinului nr. 57/2006 din 26 aprilie 2021 a intrat în vigoare 14 mai, ziua publicării în MO, venind cu un șir de concretizări ce țin, inclusiv, de  atribuțiile și acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în sensul conformării (atât benevole, cât și silite) a subiecților ce au obligația să contribuie în Fondul Viei şi Vinului (Fond).   Astfel, noua redacție a art. 323  alin. (7) din Legea nr.57/2006 stabilește că subiecţii contribuitori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuţiilor datorate şi prezintă la SFS darea de seamă privind calculul contribuţiilor conform unui formular tipizat, aprobat de autoritatea fiscală.

Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) definește documentul primar ca fiind o confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

Prin comercializare a produselor/serviciilor la preţ redus, în sensul Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, se înţelege: vânzări de lichidare; vânzări de soldare; vânzări efectuate în unităţile comerciale de tip magazin de fabrică; vânzări promoţionale. Aceste norme vor fi introduce în legislație odată cu intrarea în vigoare a completărilor la Legea nr. 231/2010, prevăzute de un proiect de lege ce urmează a fi adoptat în Parlament.   Conform prevederilor proiectului, vânzările la preț redus, în cazul în care se vor desfășura peste orele de program și se estimează că vor implica aglomerații de persoane și vehicule peste medie în zonele adiacente unității comerciale

Conform prevederilor art.24 alin.(13) din Codul fiscal (CF), deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilității naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor. În conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209/2016, deşeu reprezintă orice substanţă sau obiect pe care

Ieri, 10 ianuarie 2022, a intrat în vigoare Legea nr. 175/2021 pentru modificarea unor acte normative (pachetul de digitalizare), prin care au fost operate modificări și în domeniul protecției datelor cu caracter personal, inclusiv excluderea obligației operatorilor de date cu caracter personal de a notifica Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Ca urmare, alin. (2) și (4) ale art. 741 din Codul contravențional ce prevede sancțiuni în cazul prelucrării datelor cu caracter personal cu încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, au fost abrogate.   Amintim că, anterior, prelucrarea datelor cu caracter personal fără notificarea şi/sau autorizarea organului de control în domeniu, atunci când notificarea sau

Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) informează, că în conformitate cu prevederile Legii nr. 175 din 11 noiembrie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care va intra în vigoare la data de 10 ianuarie 2022, se exclude obligația operatorilor de date cu caracter personal de a notifica CNPDCP.