Conform CAEM activitatea întreprinderii corespunde mai multor genuri de activitate, și anume: 47.19 „Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”; 47.61 „Comerţ cu amănuntul al cărţilor, în magazine specializate”; 47.61 „Comerţ cu amănuntul al jocurilor şi jucăriilor, în magazine specializate”; 47.65. „Comerţ cu amănuntul al jocurilor şi jucăriilor, în magazine specializate” și 47.71„Comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate”. În cazul respectiv, cum urmează a fi calculată taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii- pentru un magazin, în care se vând mărfuri pentru copii, haine, jucării, cărți sau pentru fiecare gen de activitateîn parte?

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

În cadrul unității administrativ-teritoriale activează o stație de alimentare cu produse petroliere. Totodată, pe teritoriul stației este amplasat și un magazin, în care sunt comercializate produse alimentare, băuturi răcoritoare și produse de tutungerie. Prin decizia Consiliului local, pe teritoriul unității administrativ-teritoriale a fost stabilită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii atât pentru stațiile de alimentare cu combustibil,cât și pentru magazine. Totodată, agentul economic care este deținător al stației și magazinului amplasat pe teritoriul stației achită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii parțial, motivând că achită și taxa rutieră. În situația descrisă, calculează sau nu corect taxa agentul economic?

Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

Asociația utilizatorilor de apă pentru irigare deține terenuri pe care sunt amplasate sisteme centralizate de irigare. Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, în cazul terenurilor respective, la modul de folosință  a acestora, este specificat „fondul apelor”, iar în cazul clădirilor amplasate pe ele – „construcție hidrotehnică”. Terenurile și construcțiile nu sunt evaluate de către organul cadastral în scopul impozitării. În aceste circumstanțe, care cote de impunere urmează a fi aplicate de către Asociația utilizatorilor de apă în scopul calculării și achitării impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare?

Uniformizarea normelor legale din domeniul proprietății intelectuale cu referire la asigurarea respectării drepturilor și suplinirea listei de drepturi patrimoniale exclusive ale interpreților și altor subiecți ale drepturilor conexe, oferirea interpreților a posibilității de a obține o plată anuală suplimentară; stabilirea unor reguli unice pentru gestiunea colectivă a drepturilor de autor și celor conexe; limitarea comisionului de gestiune până la 30% etc. vor fi asigurate prin implementarea noii legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, proiectul căreia este elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) și a fost susținut de Guvern.

Asociatul unic (nudul proprietar) al SRL „X” transmite în temeiul unui contract de uzufruct, dreptul de posesie și folosință asupra cotei sale sociale de 100% în societate, unei persoane fizice „Y”.

Direcția generală finanțe a Consiliului municipal Chișinău propune spre consultare publică  proiectul de decizie pentru operarea modificărilor la Decizia nr. 25/1 din 29.12.2020 ,,Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2021”, fiind necesară eliminarea situațiilor în care cotele taxelor stabilite prin decizia Consiliului municipal depășesc cotele maxime stabilite în anexa la Titlul VII al Codului fiscal. Reamintim că, prin Legea nr. 257/2020, a fost aprobată plafonarea taxelor locale pentru o perioadă de 3 ani. Respectiv, taxele stabilite anual de AAPL nu pot fi mai mari de cele prevăzute de CF. Totodată, proiectul conține măsuri de susținere a mediului de afaceri.  

Inventarierea respectivelor bunuri va fi efectuată de o comisie instituită prin dispoziţia primarului, în componenţa căreia vor fi incluși primarul sau, după caz, viceprimarul, specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare, contabilul-șef și un consilier local.

Prin Legea nr. 257 din 22 decembrie 2020 (politica fiscală și vamală 2021) au fost operate modificări la Titlul VII din Codul fiscal ce reglementează taxele locale, fiind prevăzută plafonarea acestora și previzibilitatea lor pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.   Totodată, legiuitorul a stabilit că, în cazul în care autoritatea publică locală a aprobat bugetul pentru anul 2021 și cotele taxelor locale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020 (22 decembrie 2020), APL va avea dreptul să aplice cotele stabilite pentru anul 2021, având obligația de conformare și aplicare a plafonării începând cu anul 2022.

Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni se propune a fi completată cu un articol nou ce va stabili particularitățile de exercitare a votului acționarilor pentru remunerații bazate pe acțiuni. Un proiect de lege în acest sens ce se referă la aspectele conexe aplicării politicii de remunerare a persoanelor cu funcții de răspundere a societății, este propus pentru consultări de Ministerul Finanțelor,

Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

Program de stimulare pe termen lung (stock option plan) este un program inițiat în cadrul unei persoane juridice sau în cadrul persoanelor juridice interdependente acesteia, aprobat de către adunarea generală a asociaților/acționarilor, prin care se acordă salariaților și/sau administratorilor acesteia,

Potrivit art.14 pct.2. din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului.

Data de 25 martie 2024 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma DAJ17 aferent perioadei fiscale 2023. Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 10/1 al Titlului II din CF.

La 30 iunie 2021 expiră termenul limită stabilit pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare și a impozitului funciar în cazul bunurilor imobiliare şi a terenurilor persoanelor fizice - cetăţeni, precum şi a terenurilor neevaluate în scopul impozitării ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), existente și/sau dobândite până la 31 martie inclusiv a anului curent.   Suma impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar (în cazul persoanelor fizice – cetăţeni), precum și a impozitului funciar (în cazul gospodăriilor țărănești) se calculează anual de către Serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale (SCITL) din cadrul primăriilor,  pornind de la baza impozabilă a bunurilor imobiliare și cotele concrete adoptate de către

Schemele în baza cărora persoanele cu funcție executivă din cadrul societăților pe acțiuni (SA) vor fi remunerate cu acțiuni, opțiuni pe acțiuni sau orice alt drept de a achiziționa acțiuni sau de a fi remunerate pe baza variațiilor prețului acțiunilor vor trebui să fie supuse, separat, aprobării prealabile

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Persoana juridică a introdus pe teritoriul RM un mijloc de transport neînmatriculat în RM. La momentul introducerii pe teritoriul ţării pentru mijlocul de transport respectiv a fost achitată taxa pentru folosirea drumurilor RM de către autovehiculele neînmatriculate în RM (vinieta), perioada de valabilitate a acesteia constituind 7 zile. Totodată, dat fiind constatarea unei defecțiuni tehnice la mijlocul de transport, acesta nu a fost scos de pe teritoriul RM în perioada corespunzătoare valabilității vinietei. Apare în acest caz obligația de achitare a vinietei pentru perioada imediat următoare şi până la scoaterea mijlocului de transport din Moldova, în condiţiile în care acesta nu a circulat pe drumurile RM din motivul necesității remedierii defecțiunilor tehnice?