Persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute al actului juridic de dobândire. Aceasta este una din prevederile proiectului noului Cod funciar, care, după avizare repetată, este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Proiectul mai prevede, că în cazul dobândirii a terenurilor menționate prin moștenire, persoanele enumerate supra sunt obligate să le înstrăineze în termen de un an de zile, altfel autorităţile publice locale achiziţionează terenul, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației, de la persoana care nu este în drept să-l deţină în proprietate.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Pe parcursul anului 2019, clienții Orange au aplicat 1.761.563 de semnături mobile, ceea ce constituie o creştere de aproximativ 22% faţă de anul precedent. Potrivit datelor companiei, persoanele juridice au aplicat Semnătura Mobilă Orange cel mai mult pentru raportarea electronică către Serviciul Fiscal de Stat – peste 52% din numărul total de semnături. Iar persoanele fizice au preferat să aplice Semnătura Mobilă Orange pentru a depune Declaraţia privind impozitul pe venit.

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

Sistemul Informațional Automatizat „Cabinetul personal al contribuabilului” urmează a fi lansat în exploatare experimentală la 2 martie curent, iar începând cu 30 decembrie 2020, va fi pus în exploatare industrială. Serviciul Fiscal de Stat propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice prin intermediul SIA „Cabinetului personal al contribuabilului”. Regulamentul stabilește modul de gestionare, accesare și utilizare a serviciilor fiscale electronice, precum și modul de întocmire, semnare, transmitere și recepționare a documentelor fiscale electronice de către contribuabili, utilizând metode automatizate de prezentare a acestora în formă electronică prin intermediul serviciilor fiscale electronice.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Autoritățile, precum și mediul de business sunt preocupate de depășirea problemei deficitului forței de muncă. În acest sens, liberalizarea pieței muncii ar fi una din soluțiile viabile. La ședința de astăzi, 14 februarie 2020, a Grupului de lucru nr.6 (Dezvoltarea Pieței Muncii) din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru au fost discutate mai multe aspecte ce vizează situația pieței muncii și îmbunătățirea acesteia.

Serviciul Fiscal de Stat va fi autoritatea pentru care autoritățile publice îndreptăţite să revendice drepturile supuse executării vor emite mandatele respective. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public. Proiectul documentului este elaborat în scopul punerii în aplicare a prevederilor Titlului VII, Capitolul II din Codul administrativ, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019 și reglementează executarea creanţelor băneşti bazate pe dispoziţii de drept public, competenţa pentru executarea cărora revine SFS.

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export ar putea să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășeşte 1 000 euro. Prevederea se conține în proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Astfel, se propune completarea notei anexei nr. 2 a Legii cu privire la tariful vamal cu o normă ce prevede scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu va depăși suma indicată supra. Prevederea are ca scop reducerea la minimum a costurilor de export suportate de mediul de afaceri, precum și încurajarea comerțului online.

Articolul 33 din Codul fiscal reglementează dreptul la scutirea personală pentru fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă). Totodată, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea și condițiile specificate de art. 34 din Codul fiscal.

Pe parcursul judecării unei cauze civile, Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana) prin încheierea din 07 iulie 2017, a solicitat Plenului Curţii Supreme de Justiţie emiterea unui aviz consultativ în privinţa următoarei chestiuni:

Prevederile ce țin de limitarea dreptului de utilizare a scutirii personale de către persoanele fizice care obțin venit în sumă mai mare decât plafonul stabilit (360 000 lei) prin Legea nr.122 (în vigoare din 1 ianuarie 2020), prin care au fost operate modificări și completări inclusiv în Codul fiscal, vor fi incluse în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova (în continuare – Regulament). Proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este înaintat spre examinare în ședința secretarilor de stat preconizată pentru 28 noiembrie 2019.

Studiu de caz. Persoana fizică a fost citată la SFS și i-a fost explicat că, în anul 2018, a utilizat incorect scutirea personală, deoarece acesta a obținut venituri salariale de la rezidenţii parcurilor din industria tehnologiei informaţiei. Persoana fizică nu a fost de acord, motivând că, s-a angajat în luna octombrie și avea dreptul să utilizeze scutirea personală pentru prima etapă al anului 2018. Cine are dreptate în speța examinată?

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Agentul economic care face o donație sub formă de bunuri se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea neamortizată în scopuri fiscale și valoarea de piață la momentul donării. Art.21 din Codul fiscal este completat cu prevederi ce țin de regimul fiscal al donațiilor. Acestea vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și sunt incluse în scopul concretizării în partea ce ține de impozitarea donațiilor efectuate de către agenții economici, în funcție de tipul donației. Astfel, redacția actuală a CF prevede că persoana care face o donație sub formă de mijloace bănești (cu excepția donațiilor făcute în scopuri filantropice și de sponsorizare indicate la art.36 alin.(2)) se consideră drept persoană care a

Activitatea în domeniul construcțiilor de clădiri în majoritatea cazurilor include în cadrul unui obiect de construcție componente ale livrărilor impozabile (spații comerciale, oficii, parcări) și livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere (locuințe). Mecanismul de determinare a sumei TVA spre deducere aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile şi scutite de TVA fără drept de deducere este stabilit în art.102 alin.(3) și (4) din Codul fiscal. Conform prevederilor alin.(4), mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate, care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere,

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților membri ai sindicatelor încalcă prevederile art. 9, 46 și 126 din Constituția RM și împiedică angajatorul să-și realizeze prerogativa de gestionare a propriei întreprinderi. Respectiv, prevederile care impun condiția existenței acordului organului sindical în cazul concedierii salariatului sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate al angajatorului fără a avea pentru aceasta un fundament constituțional. Este constatarea Curții Constituționale (CC), care a supus controlului prevederile art.87 alin. (1)-(3) din Codul muncii1 (CM).

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al Codului fiscal.

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 al Codului fiscal.