Amânarea sau eșalonarea termenului de stingere a obligației fiscale în conformitate cu art. 180 din Codul fiscal (în continuare – CF) reprezintă una din modalitățile reglementate de legislația fiscală pentru susținerea contribuabililor care se află în dificultate de a-și onora obligațiile față de buget în

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare voluntară și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – octombrie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 14 318 contracte de locațiune/chirie, în creștere cu 24,81% sau cu 3 552 contracte înregistrate mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2020.

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că, în perioada 6-8 iulie 2021, la Atena se desfășoară cea de a III-a rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova şi Republica Elenă.   Documentul are drept scop asigurarea unui cadru de garanții de securitate socială pentru persoanele care desfășoară sau au desfășurat o activitate de muncă și/sau au domiciliul pe teritoriul unuia sau ambelor state contractante.

Organele cu atribuţii de administrare fiscală vor expune informaţia privind lipsa/existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și de către persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului (ce urmează a fi lansat). Documentele electronice descărcate de pe aceste portaluri vor fi semnate electronic, deținând aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele respective.   Ieri,  20 aprilie, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative, ce are ca scop revizuirea modului de interacțiune

Cetățenii străini – titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual, stabilesc modificările operate în anexa nr. 2 din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   În Monitorul Oficial din 15 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 66 din 24 martie 2022 ce prevede modificarea Legii nr. 1593/2002, precum și a altor acte normative, având ca scop asigurarea cetățenilor străini a condițiilor similare celor ale cetățenilor Republicii Moldova privind accesul la serviciile medicale și piața muncii.

Din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) vor fi finanțate programele și proiectele incluse în Documentul Unic de Program, valoarea FNDRL fiind aprobată anual prin legea bugetului de stat. Guvernul a aprobat cadrul normativ ce se referă la activitatea Fondului:   Regulamentul privind gestionarea mijloacelor financiare alocate din FNDRL; Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea și aprobarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională propuse spre finanțare din FNDRL; Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea și aprobarea programelor și proiectelor

Casa Naţională de Asigurări Sociale informează că a fost finanţată prima tranşă a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă în valoare de 28,4 mil. lei. După unele modificări efectuate de către CNAS, pentru prima dată, în luna august, această prestaţie socială va fi finanţată în trei tranşe.

În Monitorul Oficial de astăzi, 20 mai curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 55 din 6 mai 2022 cu privire la aprobarea componenței nominale a Comisiei de certificare în domeniul auditului intern în sectorul public și a Registrului certificatelor de calificare profesională în domeniul auditului intern în sectorul public. În continuare publicăm integral documentul.

Luarea în considerare a costurilor de depozitare în scopul evaluării în vamă necesită o determinare precisă a naturii acestor plăți, și anume: modul, locul și de către cine au fost suportate. Acest aspect este dificil și deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim cu articolul Mariei Bîrcă „Costuri de depozitare și tranzacții complexe de import”, în care autorul analizează cel mai frecvent abordate subiecte referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu studiu de caz și concluzii finale.

Având în vedere intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2023 a noilor prevederi ce reglementează obligativitatea prezentării dărilor de seamă doar în format electronic, din partea contribuabililor este pusă întrebarea aferent perioadelor fiscale față de care se aplică această obligativitate.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte  angajatorilor să prezinte Dările de seamă IPC21 în termene cât mat restrâns posibile, pentru a nu afecta stabilirea drepturilor sociale ale persoanelor asigurate, în special, a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. Termenul de prezentare a Dării de  seamă IPC 21 este stabilit prin lege, pentru plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. În mare parte agenţii economici respectă termenul prevăzut de legislaţie, însă nu toți țin cont de faptul că în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 se conţine informaţia care stă la baza stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale, pensiilor şi indemnizaţiilor şi care urmează a fi înscrisă corect.

La Subdiviziunile Teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură au fost depuse 8468 de cereri de finanțare pentru investițiile efectuate în diverse domenii conexe agriculturii, cu 1030 mai multe față de anul 2020, iar suma subvențiilor solicitate de producătorii agricoli pentru anul curent constituie 1,3 mld. lei, în creștere cu 18% comparativ cu anul precedent,  comunică AIPA.   Cel mai solicitat domeniu pentru investiții este dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare, valoarea subvențiilor constituind 369 mil. lei (667 cereri). Acesta este urmat de investițiile efectuate în procurarea tehnicii și utilajelor agricole – 333 mil. lei (2673 cereri),

Poate fi acordat ajutorul material, dacă la întreprindere nu avem organizație de sindicate și suntem entitate privată? Poate întreprinderea privată să achite premii salariaților în mărime de un salariu, de exemplu, 10 mii lei?

Astăzi, 10 aprilie 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a emis Dispoziția nr.16, în care sunt prevăzute măsuri ce vor fi întreprinse pentru susținerea cetățenilor și business-ului în condițiile stării de urgență. De rând cu măsurile sociale, documentul conține și mecanismul de acordare a subvențiilor la achitarea salariilor de către agenții economici ce și-au sistat, parțial sau totalmente, activitatea economică. În continuare oferim prevederile din Dispoziția nr.16. „...6. În vederea susţinerii activităţii de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative generate de situaţia epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, se instituie mecanismul de subvenţionare după cum urmează:

Republica Moldova a semnat până în prezent 14 acorduri bilaterale în domeniul securității sociale cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia și Republica Belarus. Acordurile prevăd o serie de garanții pentru cetățenii noștri care au desfășurat activitate legală în aceste țări. Despre prevederile de bază ale acordurilor internaționale în domeniul securității sociale s-a discutat în cadrul unui seminar organizat de Casa Națională de Asigurări Sociale pe platforma expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizează modului de formare a prețurilor la produsele incluse în Lista produselor social importante și modul de formare a prețurilor pentru acestea aprobată prin  Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.   Astfel, SFS reiterează că, pentru produsele social importante se stabilește următorul mod de formare a prețurilor de comercializare pe piața internă: produsele social importante se comercializează la prețuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, cu excepția pâinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăși 10%;

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 octombrie, a fost publicată Legea nr. 132 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea Codului de executare, prin care au fost aprobate măsurile ce au drept scop crearea unui mecanism de protecție în cadrul procesului de urmărire a bunurilor debitorului și membrii familie sale.   Astfel, urmărirea bunurilor imobile ale debitorului nu va fi efectuată în cazul documentelor executorii privind creanțele a căror valoare nu depășește 15 salarii medii pe economie (130740 lei), în situația în care debitorul și familia sa au unica viză de domiciliu în acea locuință, precum și cu condiția ca soțul/soția, copilul minor sau persoana aflată la întreținere să nu dețină o altă locuință în proprietate sau în folosință.

Da, potrivit art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:  a) să acorde subiecţilor impunerii scutiri în plus la cele enumerate la art.295;  b) să acorde amânări la plata taxelor locale pe anul fiscal respectiv;  c) să prevadă înlesniri la plata taxelor locale pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.           De asemenea, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale poate aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în funcţie de posibilităţile şi necesităţile unităţii administrativ-teritoriale (art. 297 alin. (1) Codul Fiscal).

În Monitorul Oficial nr. 448-460 din 7 decembrie 2018 a fost publicată Legea nr. 211 din 18 octombrie 2018 pentru modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489). Una din modificările de bază operate în aceasta a fost transferarea anexelor nr. 3, 5 şi 6, expuse anual în Legile bugetului asigurărilor sociale de stat, în Legea 489, în care anexa nr. 3 a devenit anexa nr. 1 (include categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor), anexa nr. 6 a devenit anexa nr. 2 (stabileşte lista funcţiilor personalului din aviaţia civilă ale căror condiţii de muncă se încadrează în condiţii speciale), iar anexa nr. 5 a devenit anexa nr. 3 (indică tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – anexa nr. 3).

De bilet de tratament sanatorial peste rând, indiferent dacă anterior au beneficiat de acesta în modul stabilit, pot beneficia persoanele care au pneumofibroze, drept consecinţă a COVID-19, în primele 9 luni după boală, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.190/2010 (prin care a fost aprobat Regulamentul privind condiţiile, modul de asigurare, evidenţă şi distribuire a biletelor de tratament sanatorial acordate veteranilor) și Hotărârea Guvernului nr.290/2010 (potrivit Regulamentului cu privire la prestaţiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă a asiguraţilor prin tratament balneosanatorial),