Ajutoarele umanitare oferite în cazul prevenirii, lichidării sau diminuării consecinţelor calamităţilor naturale şi al altor cazuri excepţionale, constituie ajutor de stat în sensul Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, dacă beneficiarii de ajutor umanitar desfășoară activitate economică și este compatibil cu mediul concurențial normal, a decis Plenul Consiliului Concurenței din 17 septembrie curent.   La examinarea măsurii de sprijin autoritatea a ținut cont de prevederile art.103, alin.(5) din Codul fiscal, conform cărora sunt scutite de TVA fără drept de deducere importul de mărfuri și servicii destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, definite ca ajutoare umanitare.

Persoanele asigurate, persoanele vârstnice, cele cu dizabilități și veteranii de război care au pneumofibroze ca rezultat al infecției cu COVID 19, vor avea dreptul la reabilitarea/ recuperarea sănătății. În acest sens, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a înaintat spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor acte normative. Documentul propune completarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/ recuperare acordate persoanelor în vârstă şi celor cu dizabilități  în contextul oferirii dreptului persoanelor care au pneumofibroze drept consecință ale COVID – 19 la servicii de reabilitare în primele 9 luni după boală.

Lucrătorii medicali trebuie să-şi dezvolte şi perfecţioneze continuu cunoştinţele şi abilităţile profesionale pe parcursul întregii activităţi. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului medico-sanitar. Durata redusă a timpului de muncă pentru personalul medico-sanitar nu mai mult de

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

Situația I Este în drept Societatea cu răspundere limitată să distribuie preliminar profitul anului de gestiune asociaților săi? Care este corectitudinea achitării prealabile a impozitului pe venit în cazul repartizării dividendelor? Ce obligații fiscale apar în cazul dat?

În septembrie 2020 de către fondatorul unei gospodării țărănești a fost adoptată decizia de lichidare a GȚ. Ținând cont că la balanța întreprinderii respective se află mijloace fixe (tractor, plug etc.), la transmiterea acestora fondatorului urmare a lichidării GȚ se aplică impozit pe venit sau nu?   Conform alin. (2) art. 57 din CF, în cazul lichidării agentului economic, beneficiarii proprietății distribuite sunt tratați ca și cum ei și-au schimbat cotele de participație în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piață a proprietății obținute.

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţiile de acordare a concediului paternal plătit. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei paternalе se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2020 vor fi majorate cu 99483,1 mii lei și vor constitui 24438882,5 mii lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.   Proiectul este elaborat cu scopul precizării veniturilor şi cheltuielilor BASS  ca urmare a analizei executării indicatorilor bugetului pe parcursul anului, dinamicii contingentului de beneficiari şi a mărimilor medii de prestaţii sociale.

Asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri sunt prioritățile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.   Astăzi, 30 septembrie 2020, în cadrul ședinței comune a comitetelor sectoriale ale Camerei de Comerț și Industrie, secretarul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a prezentat principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirilor organizate în contextul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 cu asociațiile de business.

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Subiectele ce vizează realizarea acțiunilor pe segmentul poștal din Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic au fost examinate în cadrul unei ședințe convocate de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu conducerea Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, inclusiv dificultățile cu care se confruntă operatorul poștal național în vederea facilitării comerțului electronic, dar și acțiunile întreprinse în scopul depășirii dificultăților.

Prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30 iulie 2020, a fost aprobată Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC 21), (în continuare – Instrucţiune). Pct. 3 din Instrucţiune prevede modul de prezentare a dărilor de seamă de tipurile „corectată” și „după control fiscal”. La aspectul ce ţine de prezentarea Dării de seamă după control fiscal este menţionat că, în cazul în care ca rezultat al controlului,

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Se scutesc de taxele vamale, taxele pentru procedurile vamale şi T.V.A.: 1.1. bunurile oferite cu titlu de donaţie pentru necesităţile instituţiilor medico-sanitare publice din Republica Moldova (recepţionar Instituţia MedicoSanitară Publică Spitalul Clinic Republican „Timofei Moşneaga”), acordate de România Republicii Moldova pentru sprijinirea în lupta împotriva epidemiei de COVID-19, în valoare de 3,5 mii. euro şi care urmează a fi distribuite instituţiilor medico-sanitare publice, conform Dispoziţiei Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice