Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (în continuare – Convenția PEM) a fost adoptată în 2012, în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului originii între 25 părți contractante la PEM, pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Moldova a aderat la Convenția PEM prin Legea nr. 111/2015.

Prezentul articol, în care sunt abordate aspectele-cheie ce urmează a fi luate în considerare la auditarea estimărilor contabile: cerințele ISA 540 (revizuit) „Auditarea estimărilor contabile și a prezentărilor de informații aferente” (în continuare – ISA 540 (revizuit)) și modul de abordare de către auditor a cerințelor înaintate, este o continuare a articolului publicat în numărul precedent al revistei

Munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct. Norma legală prevede că salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.   În articolul „Restricții legale în cazul prestării muncii prin cumul”, publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, Olga Donciu analizează normele juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul și atrage atenția că CIM pentru prestarea muncii prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Noul cadru general aferent remunerării muncii angajaților din sectorul bugetar a devenit aplicabil din 1 decembrie 2018, odată cu punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Noile reglementări se referă la salarizarea persoanelor cu funcții de demnitate publică, a funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, a persoanelor care ocupă funcții cu statut special specifice apărării naționale, securității statului și ordinii publice, altui personal angajat în baza contractului individual de muncă în autoritățile/instituțiile bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum și personalului Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

În corespundere cu art. 72 alin. (1) din Codul vamal nr. 95/2021 (în continuare – Cod), baza iniţială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacţie, adică preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute

În ediția 3(94) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat un interviu elaborat cu doamna Victoria Belous, pe care vă îndemnăm să-l consultați în continuare.

Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).

Cuantumul compensațiilor bănești acordate anual personalului de conducere și didactic din instituțiile de învățământ ar putea crește de la 2 mii lei până la 4 mii lei. Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus un proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea HG nr.969/2018 prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea compensațiilor bănești anuale personalului de conducere şi​ didactic din instituţiile de învățământ general public. Compensația1 se va acordă anual, în luna septembrie, într-o singură tranșă.   Potrivit proiectului, fiecare beneficiar ar putea fi obligat să prezinte, până la 31 decembrie,

Ne dorim și în continuare să fim suportul tău de încredere în aplicarea corectă a legislației și practicii fiscale, să îți oferim informații veridice, operative și calitative! Pentru a deveni mai buni pentru TINE avem nevoie tot de ajutorul TĂU! Accesează bannerul ”CHESTIONAR. Apreciază. Punctează” de pe pagina web www.monitorul.fisc.md. Completează chestionarul de evaluare a satisfacției clienților ce conține întrebări despre activitatea publicației și despre interacțiunea ta cu P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md”.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Potrivit art. 158 (1) Legea insolvabilității 146/2012 (în continuare LI) după ce bunurile din masa debitoare au fost valorificate integral, administratorul/lichidatorul prezintă instanței

Veniturile agențiilor de turism se formează din mărimea comisionului obținut sau adaosului comercial atribuit produselor și serviciilor turistice. Astfel, acestea pot deveni subiecți ai sectorului IMM, cu cota impozitului pe venit de 4% din obiectul impunerii, cu condiția că mărimea veniturilor nu a depășit 1,2 mil. lei. Odată aprobat în politica de contabilitate, acest regim de impozitare nu poate fi modificat pe parcursul anului și nu permite deducerea cheltuielilor suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale. Totodată, dacă veniturile încasate în baza adaosului comercial sau a comisionului obținut au depășit 1,2 mil. lei într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, agenția trebuie să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA, iar cota impozitului pe venit achitată va constitui 12%.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” tinde spre creștere continuă și diversificarea tematicilor, ceea ce demonstrăm zi de zi. Totuși, suntem conștienți că cititorii noștri sunt nu doar angajați antrenați în domeniul său de activitate, dar și personalități care merită o clipă de răgaz. Deoarece, vorba clasicului, odihna este schimbarea genului de activitate, vă propunem ideea includerii în revistă, pe ultimele pagini, a informației de cultură generală, dar și un crossword… fiscal. Sperăm că acesta vă va ajută să verificați cunoștințele care le aveți, iar în unele cazuri chiar să obțineți unele noi. Deoarece plasăm această informație în regim de testare, nu divulgăm numele autorului care va avea grijă de pagină. Totodată, solicităm să vă expuneți asupra conținutului acesteia și să ne sugerați idei noi, care le-am putea realiza, cu mult drag, pentru Dvs.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Deși „monitorul fiscal FISC.md” a oferit în sprijinul cititorilor mai multe articole ce țin de gestionarea numerarului de către agenții economici, în ultima perioadă contribuabilii au adresat publicației noastre întrebări de precizare a unor aspecte importante pentru ei.   Astfel, în ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” găsiți articolul „Numerarul întreprinderii: reguli de gestionare și eliberare, limite impuse”, semnat de Victoria Belous. Autorul analizează și comentează prevederile normelor legale în vigoare pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională, reiterând că toate întreprinderile

Munca prestată în timp de noapte, conform legislației în vigoare, este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. Totodată, efectuarea unei asemenea prestații are un șir de restricții, particularități de reglementare etc.   În ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim în sprijinul angajatorilor, salariații cărora sunt antrenați în munca de noapte, cu articolul „Restricţii legale privind efectuarea muncii de noapte” semnat de Olga Donciu.

În ediția din februarie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” ce va ieși în curând de sub tipar va fi publicat articolul „Veniturile și cheltuielile anticipate: modalitatea de contabilizare”, autorul căruia este Lidia Foalea, în care sunt analizate diferite aspecte ce țin de acest subiect și anume:   Modul de contabilizare a capitalului social și neînregistrat; Constituirea capitalului social; Majorarea/diminuarea capitalului social;

La stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale (pensii şi indemnizaţii) este utilizată informaţia din contul personal de asigurări sociale al fiecărui asigurat, care este declarată de către angajator prin intermediul Dărilor de seamă IRM19 și IPC21.   În articolul „Corelarea între dările de seamă aferente asigurărilor sociale de stat” semnat de Clara Sorocean și publicat în ediția din octombrie a revistei „monitorului fiscal FISC.md”, autorul atrage atenția că, în procesul de stabilire a prestaţiilor, deseori se constată situaţii de neconcordanţă