Cererea agenţilor economici de valută străină în Moldova, în iulie, a fost acoperită de oferta persoanelor fizice în proporție de 97,5% faţă de 111,3% din anul trecut.

Dacă acum doi ani Serviciul Vamal era o structură închisă, iar problemele mediului de afaceri rămâneau nerezolvate, în prezent situaţia s-a schimbat radical. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii businessului care spun că, datorită reformelor implementate, Serviciul Vamal a devenit în prezent una dintre cele mai deschise şi receptive instituţii. Cea mai importantă realizare este vămuirea electronică, care reduce simţitor cheltuielile băneşti şi de timp ale agenţilor economici.

Biroul Naţional de Statistică informează că, în trimestrul II 2014*, produsul intern brut a însumat 26 226 mil. lei preţuri curente de piaţă, în creştere — în termeni reali – cu 4,2% faţă de trimestrul II 2013 pe seria brută şi cu 1,9% faţă de trimestrul I 2014 pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2014 produsul intern brut a constituit în valoare nominală 47 695 mil. lei, preţuri curente de piaţă, fiind în creştere — în termeni reali — cu 3,9% faţă de ianuarie-iunie 2013.

Patronatele franceze au propus miercuri o controversată terapie de şoc pentru combaterea şomajului record, care include reducerea numărului zilelor de sărbătoare şi relaxarea prevederilor referitoare la salariul minim şi a celor privind timpul de lucru, într-o ţară acuzată de imobilism. «Perioada ezitărilor, a tergiversărilor şi a jumătăţilor de măsură a trecut», avertizează un document al Mişcării Întreprinderilor din Franţa (Medef), cea mai mare organizaţie patronală din ţară, transmite AFP.

În pofida creşterii economice înregistrate în Republica Moldova, în ţară se reduc cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, relatează NOI.md. Constatarea a fost făcută de experţii de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor şi Alexandru Fala, în numărul din septembrie a ediţiei Realitatea Economică. Experţii de la Expert-Grup accentuează faptul că situaţia economică din Republica Moldova rămîne instabilă, iar presiunea asupra creşterii economice în următoarele luni este inevitabilă.

Guvernul va reduce limita veniturilor pentru microîntreprinderi, de la 65.000 de euro la 220.000 de lei (circa 50.000 de euro), nivel peste care firmele vor fi incluse în regim de plată a impozitului pe profit, noua regulă urmând să fie aplicată începând cu anul viitor. Simultan, va fi operată şi o modificare a condiţiilor de încadrare în categoria microîntreprinderilor, astfel că vor intra în acest regim şi firmele care înregistrează cel mult 20% dn venituri din activităţi de consultanţă şi management, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX.

Şeful IFPS Ion Prisăcaru a moderat astăzi o şedința de totalizare a misiunii tehnice a consilierului general al Fondului Monetar Internațional, Norman Gillanders. Pe perioada aflării în Republica Moldova, între 27 noiembrie – 6 decembrie 2013, Misiunea a avut pe agendă elaborarea unei metodologii de calcul a decalajului fiscal, elaborarea variantei finale pentru structura organizatorică a IFPS și a IFS Chișinău, cât şi alte aspecte fiscale ce țin de management, controlul administrării și a procesului de decizie în cadrul autorităţii fiscale.

Parlamentul britanic va deschide un nou front în războiul cu marile companii care evită plata taxelor, anchetând operatorii de telefonie mobilă pe care-i suspectează că abuzează de scutirile şi facilităţile fiscale şi-şi transferă veniturile proprietarilor, scrie The Guardian.

Sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (SAOAM) din Republica Moldova aniversează un deceniu de activitate. Implementarea în anul 2004 a acestui sistem pe întreg teritoriul ţării a stimulat continuarea reformelor în sectorul de ocrotire a sănătăţii începute la sfârşitul anilor ´90, precum şi a asigurat stabilitatea financiară, optimizarea cheltuielilor instituţiilor medico-sanitare.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a redus prognoza de inflaţie pentru anii 2014 şi 2015, la 4,7 la sută şi, respectiv, 3,5 la sută, informează MOLDPRES.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Cele mai recente date statistice au permis Asociaţiei Companiilor de Turism din Grecia (SETE) să-şi îmbunătăţească estimările privind sosirile de turişti şi veniturile din turism ce vor fi înregistrate în acest an, informează publicaţia Kathimerini. La începutul anului, preşedintele SETE, Andreas Andreadis, a estimat că în 2014 Grecia va înregistra un număr record de peste 18 milioane de sosiri, şi de asemenea venituri record, estimate la 13 miliarde de euro.

Investițiile suficiente în sănătatea copiilor trebuie să devină astăzi una din prioritățile social-economice pentru dezvoltarea durabilă a oricărui stat, inclusiv a Republicii Moldova. Familiile cu copii deseori nu pot face față suficient cheltuielilor necesare pentru alimentația și sănătatea copiilor, în special familiile cu mulți copii (3 și mai mulți), dar și cele monoparentale.

Hewlett-Packard (HP) a raportat pentru prima dată în ultimele douăsprezece trimestre fiscale o creştere a veniturilor, în perioada mai-iulie a acestui an, în special datorită majorării venitului net obţinut din vânzarea calculatoarelor personale, informează Bloomberg.

Banca Centrală Europeană, gardia­nul zonei euro, va decide probabil luna viitoare să implementeze pentru prima dată dobânzi negative la facilităţile de depozit, ceea ce ar însemna că va taxa băncile comerciale care preferă să-şi păstreze banii în siguranţă la BCE în loc să-i investească, scrie Der Spiegel. Scopul acestei măsuri este de a stimula creditarea. Peter Praet, economistul-şef al BCE şi reprezentant al Germaniei în consiliul guvernator al instituţiei, va recomanda probabil în şedinţă de pe 5 iunie ca banca să reducă principala dobândă de refinanţare de la actualul nivel de 0,25% la minimul record de 0,15%.

Göteborg, a doilea oraş ca mărime din Suedia, una dintre ţările cu cel mai ridicat nivel de trai din Europa, va testa ziua de lucru cu şase ore în loc de opt în ambiţia de a crea mai multe locuri de muncă şi de a avea amgajaţi mai sănătoşi, scrie Le Monde. „Vrem să arătăm beneficiile reducerii pro­gramului de lucru“, spune Mats Pilhem, vice­primarul Göteborgului şi membru al Par­tidului de Stânga, formaţiunea care a iniţiat proiectul.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-noiembrie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna noiembrie 2014 s-au cifrat la 208,3 mil. dolari SUA, cu 2,0% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 18,3% mai puţin — comparativ cu luna noiembrie 2013.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluţii pentru finanţarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opţiuni de la crearea unei pieţe de capital pan-europene până la înfiinţarea unui fond uriaş de investiţii. Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

Reducerea factorilor de risc pentru maladiile non-transmisibile şi îmbunătăţirea eficienţei serviciilor de sănătate şi cheltuielilor pentru sănătate din ţara noastră este scopul unui nou proiect al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova. Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat un credit de 30.8 milioane dolari în cadrul proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova”.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.