Modificări esențiale în modul de calculare, declarare și plată a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – contribuții) în anul 2025 în ceea ce ține de angajatori nu au intervenit. Calculul și declararea contribuțiilor precum și plata acestora sunt reglementate în legea de bază a asigurărilor sociale de stat – Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999).

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Discuțiile privind modificarea cadrului normativ ce vizează delegarea salariaților au continuat astăzi, 26 aprilie curent, pe platforma Grupului de lucru nr. 4 „Perfecționarea procesului de delegare a salariaților”, instituit în cadrul Ministerului Finanțelor, condus de secretara de stat, Olga Golban.

În perioada anilor 2017-2018 tichetele de masă au fost promovate activ, prin elaborarea legislației în domeniu și aprobarea cadrului normativ de aplicare a acestuia.

Articolul 1 din Acordul privind evaluarea în vamă prevede că valoarea în vamă a mărfurilor importate este valoarea tranzacției, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile

Conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2022, prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%. Proiectul legii a fost examinat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

Regulamentele privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii în vârstă de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică; a indemnizației pentru șomajul tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război și a restricțiilor impuse de starea de urgență în sănătate publică; a compensației salariaților pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 316 în ședința din 3 noiembrie 2021 (HG nr. 316/2021)  au intrat în vigoare vineri, 5 noiembrie, fiind publicate în MO al RM.

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

În conformitate cu art. 901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul menţionat, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.         

O instituție publică finanţată din buget are datorii către un agent economic pentru livrarea mărfurilor și/sau prestarea serviciilor. La rândul său, agentul economic are restanțe fiscale pentru neachitarea în termen a impozitelor și taxelor. Cum influentează datoria instituției finanțate de la buget față de agentul economic, la calcularea penalităților agentului economic pentru neachitarea impozitelor și taxelor.

În Monitorul Oficial de astăzi, 13 mai, au fost publicate cele trei legi, prin care modificările aprobate de Parlament pe data de 5 mai 2022 sunt puse în aplicare.   Astfel, Legea nr. 112/2022 reflectă intervențiile operate în Legea bugetului de stat pentru anul 2022. Potrivit acesteia, veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil. lei, în timp ce cheltuielile cresc cu 6884,9 mil. lei (cu 10,6%) și ajung la nivelul de 72087,5 mil. lei. La rândul său, deficitul bugetar se majorează cu 4250,0 mil. lei sau cu 28,1%, până la 19386,0 mil. lei.

Proiectul Regulamentului privind acordarea mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parţială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 a fost propus pentru consultări publice.   Astfel, în condițiile aprobării actului normativ în redacția propusă, în scopul asigurării necondiționate a securității alimentare a țării și reieșind din sursele disponibile la buget, din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural vor fi alocate 200 mil. lei pentru compensarea a 30% din cota accizei pentru motorină, ceea ce constituie 894 lei/tonă.

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr.187/2025 pentru modificarea unor acte normative (în continuare – „Legea nr.187/2025”), prin care au fost propuse ajustări la Codul fiscal nr.1163/1997, în

Executivul a votat, în ședința din 28 decembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2023. Acesta include 107 cercetări și alte lucrări ce urmează a fi realizate de Biroul Național de Statistică, precum și 119 titluri de informații statistice și administrative, ce urmează a fi prezentate BNS de către organele administrației publice și alte autorități și instituții.

Sistemul financiar reprezintă sistemul circulator al unei economii funcționale. Acesta însumează regulile, autoritățile, instituțiile și instrumentele care asigură circulația banilor în economie. Totodată, acest sistem funcționează cu participarea statului, întreprinderilor, gospodăriilor

Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 21,7 mld. lei în 5 luni ale anului 2022, ceea ce denotă o creștere de 3604,6 mil. lei sau cu 20,0 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat (BS), în anul 2022 s-au încasat peste 9,8 mld. lei, ceea ce constituie cu circa 2045,1 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 26,4 %. 

În cadrul ședinței din 22 martie anul curent, Guvernul a aprobat proiectul legii cu privire la garantarea depozitelor din bănci, elaborat de către Ministerul Finanțelor în scopul îmbunătățirii cadrului legal existent în domeniu, de aliniere la bunele practici internaționale. Totodată, cum afirmă autorii inițiativei, aplicarea noilor reglementări va contribui la stabilitatea financiară a țării prin asigurarea achitării la timp a depozitelor garantate din băncile aflate în proces de lichidare silită și prin asigurarea resurselor necesare pentru rezoluția bancară.

Dialogul constant dintre mediul privat și autorități este un element-cheie al bunei funcționări a economiei. Ambele părți caută în permanență instrumente pentru a îmbunătăți interacțiunea, iar pentru a evalua această cooperare, este necesar ca periodic să se desfășoare anumite barometre/chestionare, pentru a înțelege „unde suntem” și ce trebuie de îmbunătățit.

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,