Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.

Galeria achită pictorilor plăți de recompense pentru operele de arte create de către aceștia. Totodată, conform clauzelor contractuale încheiate între părți, în cazul revânzării operei de arte, pictorul primește de fiecare dată o remunerație pentru dreptul de suită în mărime de 5% din suma prețului de revânzare. Cum urmează a fi calificate și supuse impozitării plățile menționate?

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr.421 privind modificarea Regulilor cu privire la organizarea procesului de valorificare a bunurilor infracționale (sechestrate), aprobate prin Ordinul SFS nr. 58/2019. Documentul a intrat în vigoare și prevede că, în procesul de valorificare a bunurilor infracționale (sechestrate), se va ține cont de prevederile ce sunt puse în aplicare din data de 28 august 2020.   Conform acestora, în cazul sechestrării unei cote-părți din bunul aflat în proprietate comună, la comercializarea acestuia vor fi luate în calcul prevederile Codului civil (CC). Astfel, anticipând licitația publică, SFS va informa în scris titularul dreptului de preemțiune despre intenția comercializării bunurilor, prezintă prețul și condițiile comercializării.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

În cazurile prevăzute de legislație persoanele (cetăţeni ai RM, cetăţeni străini sau apatrizi) vor fi supuse testării la poligraf, dacă aceasta decurge din contractul de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la legitimitatea testării personalului cu utilizarea poligrafului. Este inadmisibilă recurgerea la ameninţări, la violenţă şi la măsuri de influenţă pentru a constrânge persoana să accepte testarea la poligraf ori să fie astfel testată.

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

La 25 septembrie 2020 a intrat în vigoare Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale, în Monitorul Oficial fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 678 din 10 septembrie 2020 privind aprobarea Metodologiei.   Potrivit documentului, standardele ocupaționale pot fi elaborate de către comitetele sectoriale pentru formare profesională și de entitățile publice și private, cum ar fi: asociațiile profesionale, patronatele, sindicatele, asociațiile obștești, agenții economici, organizațiile din domeniul cercetării și inovării și instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior etc.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

În Monitorul Oficial din 26 iunie curent a fost publicată Legea nr. 74 din 21.05.2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale.  Prevederile acesteia se aplică contractelor de achiziții sectoriale a căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare decât următoarele praguri: a) pentru contractele de achiziții de bunuri și servicii, precum și pentru concursurile de soluții – 800 mii lei; b) pentru contractele de achiziții de lucrări – 2 mil. lei; c) pentru contractele de achiziții care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice – 1 mil. lei.

Dreptul de acces la informație este consacrat de Constituție. Totuși acesta nu este un drept absolut, întrucât este supus unor restricții impuse de lege. Când este vorba de datele cu caracter personal, legea prevede o protecție aparte, astfel încât accesul la ele poate avea loc doar în condițiile legii. Potrivit Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație (Legea nr. 982/2000), accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția categoriilor de informații prevăzute de această lege, în care se includ și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” mulțumește tuturor celor ce au apreciat intenția noastră de susținere a întreprinzătorilor și a beneficiat de posibilitatea procurării unui abonament ce include revista în format de tipar cu reducere de 200 lei. Totodată, amintim că, până la încheierea campaniei de abonare cu reducere, au mai rămas doar 12 zile.   Astfel, reiterăm că abonamentul Premium (6 reviste + Codul fiscal + accesul nelimitat la varianta  electronică) costă 1599 lei, iar abonamentul Classic (6 reviste + Codul fiscal) – 899 lei. 

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

În perioada stării de urgență anunțate în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au exprimat intenția de a oferi suport material și financiar, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor afectați de situația epidemiologică, sub formă de donație. Într-un articol elaborat de autorul revistei „monitorul.FISC.md”, Marina Brihuneț, pentru ediția din iunie, este dezvăluit impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, având la bază prevederile legislației în vigoare.

Este oare atribuit la date cu caracter personal numărul licenței persoanei  fizice care desfășoară activitate profesională?   Prin decizia nr. 77 a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (în continuare – CNPDCP) din 30 martie 2018 a fost dispusă constatarea încălcării de către secretarul Colegiului Disciplinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești (UNEJ) a Republicii Moldova a prevederilor1 legislației pe cazul publicării pe pagina oficială web a  UNEJ (www.unej.md) a unei decizii în versiunea ce nu a fost depersonalizată.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

În conformitate cu articolul 97 alineatul (7) din Codul fiscal, valoarea impozabilă la procurarea proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 reprezintă valoarea procurării proprietăţii achitată sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.) de către cumpărător.

În procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, au fost evidențiate unele aspecte problematice privind corectitudinea reflectării unor elemente contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate. În articolul dat va fi dezvăluit modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat. Este cunoscut că în procesul consolidării situațiilor financiare ale entității-fiică, în cazul în care valoarea contabilă a investiției entității-mamă în entitatea-fiică depăşeşte valoarea părții aferente entității-mamă în valoarea justă a activelor nete ale entității-fiică se obține fondul comercial pozitiv care, în