În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

De ce aspecte fiscale urmează să țină cont persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, la procurarea unui bun imobil în cazul în care veniturile utilizate sunt obținute din surse aflate în afara Republicii Moldova (din salariu)?

În conformitate cu prevederile Ordinului SFS nr. 5 din 1 aprilie 2017, certificatele de rezidenţă se eliberează pentru fiecare an calendaristic de către Direcția deservire fiscală (DDF) în raza căreia îşi are raza de deservire persoana fizică sau sediul central a persoanei juridice solicitante sau, după caz, de către Direcţia generală administrarea contribuabili mari (DGACM).

În vederea aducerii unor clarități asupra tratamentului fiscal aplicat împrumutului îndreptat ca aport suplimentar în capitalul social, în prezentul articol se va examina regimul fiscal aferent tranzacției respective. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale și mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii și raportării financiare în Republica Moldova.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

Care este regimul de impozitare a  indemnizațiilor acordate membrilor Consiliilor  de administrare pentru participarea la ședințele  de lucru? Constituie bază de calcul al primelor de  asigurare obligatorie de asistență medicală? Are  dreptul persoana la utilizarea scutirilor personale?  Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Dările de seamă Forma IPC și IALS? Indemnizațiile pentru participarea la ședințele Consiliului nu sunt specificate ca surse de venit  neimpozabile la art. 20 din Codul fiscal (CF).

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

Cu privire la declararea categoriei persoanei asigurate 171 Una din întrebările abordate de către contabilii din cadrul întreprinderilor rezidente a parcurilor IT ţine de utilizarea categoriei persoanei asigurate 171 la declararea contribuţiilor de asigurări sociale în Darea de seamă IPC21. Categoria 171 „zile de odihnă şi sărbătoare” are scopul de a indica motivul lipsei venitului asigurat al persoanelor angajate în anumite perioade. La reflectarea categoriei 171 în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 pentru categoria prenotată

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

În conformitate cu art. 93 pct.9) din Codul fiscal, prin import de servicii se înțelege prestarea de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident RM, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.   Conform art. 93 pct. 15) din CF, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al aceluiași Cod1.  

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Anul „pandemic” 2020 a venit și cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – în momentul de față unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin. (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea rezidenților parcului este supusă anual, în mod obligatoriu, verifică- rii îndeplinirii indicatorilor necesari pentru dobândirea și menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător are grad de dizabilitate și nu este angajată în câmpul muncii, dar deține un depozit bancar de la care obține venit sub formă de dobândă. Poate aceasta să utilizeze scutirea sa personală în cazul reținerii finale la sursa de plată?  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) și alin. (4) din Codul fiscal (CF), băncile,  asociaţiile de economii și împrumut, precum și emitenţii de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. Reţinerea finală a impozitului scutește beneficiarul veniturilor obținute din dobânzi, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum și de la declararea acestora.

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

Activitatea rezidenților parcului pentru tehnologia informației este supusă anual, în mod obligatoriu, verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru dobândirea și menținerea statutului rezidentului parcului, conform prevederilor Legii nr.77/2016. Indicatorii sunt stabiliți de către Administrația parcului, iar rezultatele verificării se publică pe pagina web oficială a Ministerului Economiei și Infrastructurii și cea a Parcului IT.   Aspecte despre verificarea anuală a activității rezidenților parcurilor IT au fost discutate astăzi în cadrul webinarului dedicat rezidenților parcurilor IT, organizat de P.P. „Monitorul fiscal FISC.md”.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor asupra activităţii rezidenţilor zonelor economice libere pentru anul 2019. Astfel, potrivit Graficului, instituțiile de control – Serviciul Vamal, Inspectoratul pentru protecţia mediului și Serviciul Fiscal de Stat, vor efectua controale în 50 de companii din cadrul a opt ZEL-uri. În ZEL „Valkaneş” vor fi verificați următorii 5 agenți: ÎCS Industrial Invest SRL, ÎCS Terra Impex SRL, ÎCS DK Intertrade SRL, SA Vulcăneşti-Petrol și SRL Altis Impex.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

Compania X - rezident al RM a prestat servicii companiei Y – nerezidente a RM, pentru care se aplică scutirea de TVA cu drept de deducere. Deoarece Compania Y nu își poate onora obligațiile față de compania X, datoria urmează să fie preluată de o altă companie rezidentă a RM – Z, în baza unui contract de cesiune a creanțelor. Apar careva obligații privind TVA în cazul preluării datoriei de către compania Z în cadrul realizării contractului de cesiune a creanțelor, dacă serviciile prestate de către compania X nerezidentului Y sunt scutite de TVA cu drept de deducere? La încasarea sumei (datoriei) pentru compania X de la compania Z, apar careva obligații privind TVA?