Pentru a facilita comerțul și a oferi cetățenilor accesul la o piață diversă de produse, guvernele Republicii Moldova și Republicii Populară Chineză au inițiat discuții privind semnarea unui acord de liber schimb, care este o componentă importantă a agendei Regulamentului de lucru al comitetului de cooperare. Anunțul a fost făcut dumunică de către vicepremierul Octavian Calmîc în cadrul ”Belt and Road Forum for International Cooperation”, care se desfășoară în capitala Chinei, orașul Beijing.

Modalitatea complicată de raportare și impozitare a agențiilor de turism și a tur-operatorilor, inclusiv utilizarea aparatului de casă, îi face de multe ori pe ghizii de turism să evite înregistrarea unei anumite forme juridice de activitate. În acest context, se propune oferirea unei posibilități simplificate de activitate – patenta de întreprinzător, ceea ce ar contribui la aducerea în câmpul legal al activității ghizilor de turism și la sporirea interesului de a practica această activitate. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative conține modificări și la Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Astfel, anexa la Lege, care prevede cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător, va fi completată cu următoarele trei genuri de activitate:

Soldul negativ al operațiunilor transfrontaliere ale persoanelor fizice prin sistemul de transferuri bănești a atins 392 de milioane de dolari.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Autoritățile își doresc să dezvolte metode inovative de plăți electronice și să reducă plățile în numerar. Promovarea acestora și reducerea numerarului în economie a fost discutată în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, unde au fost prezentate și rezultatele unui sondaj în acest domeniu realizat pe platforma Consiliului în luna mai 2019. Potrivit sondajului, printre cele mai frecvente impedimente în utilizarea plăților electronice se enumeră constrângerile legislative, neacceptarea cardului pentru achitări la comercianții mici în cazul procurărilor de valoare mică, neîncrederea în sectorul bancar, teama populației de a achita procurările cu cardul, obișnuința de a achita procurările în numerar, precum și valoarea mare a comisionului aplicat comercianților de bănci la plățile cu cardul bancar.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează analiza „Rolul Uniunii Europene în stimularea exportului din Republica Moldova”, semnată de Alexandru Fală. Scopul acesteia este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. „În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE.

La 31 martie 2019, ultima duminică a lunii curente, la ora 2.00, Republica Moldova va trece la ora de vară. Acele ceasornicului vor fi trecute cu o oră înainte. Amintim, că, în luna februarie a anului 2018, circa 80 de deputaţi ai Parlamentului European au venit cu iniţiativa de anulare a trecerii la ora de vară, deoarece efectele economice ale acestei acţiuni sunt neesenţiale. Parlamentul European a adoptat o Rezoluție prin care a cerut Comisiei Europene să efectueze o evaluare a Directivei 2000/84/CE și, în caz de necesitate, să prezinte propuneri de revizuire a acesteia. Comisia Europeană o organizat o consultare publică, la care 84% dintre europeni au răspuns în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

Este vorba de Moldova Agroindbank care se află pe locul 140 (anul trecut 148), Moldindconbank care a ocupat locul 152 (anul trecut 165) și Victoriabank cu locul 181 (anul trecut 177). „Top 200 bănci din CSI în 2016” a fost realizat de agenția „RIA Rating”.

Agenția Națională Pentru Siguranța Alimentelor a adoptat ieri, 16 aprilie 2019, Ordinul nr.170 cu privire la intensificarea controalelor la import. Conform acestuia, toate loturile de import de cartofi din Republica Belarus vor fi supuse verificărilor de laborator la Clavabacter michiganensis subsp. sepedonicus. Astfel, la punctele de trecere a frontierei de stat vor fi prelevate probele necesare, care, fiind sigilate, vor fi supuse încercărilor de laborator în cadrul Centrului Național de Verificare și certificare a Producției Vegetale și Solului, din contul importatorului. În acest răstimp,până la obținerea rezultatelor de la laborator, loturile de import vor fi reținute la Posturile de inspecție de la frontieră.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Una din măsurile fiscale negociate cu FMI, care au ca scop asigurarea stabilității financiare este, după cum a fost anunțat anterior, anularea cotei reduse de TVA în mărime de 10% pentru sectorul HoReCa și revenirea la cota-standard 20%. În acest context, businessul din acest sector a solicitat Ministerului Finanțelor discuții suplimentare, care au avut loc marți, 29 iulie.

Cu ocazia lansării celei de-a XIX-a ediții a publicației bianuale „MEGA”, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și-au propus să aducă în discuție principalele evoluții economice din anul 2018, să prognozeze și să releve riscurile care ar putea compromite creșterea economică de anul viitor. Potrivit experților, în anul 2018, economia moldovenească a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, care a inclus practic toate sectoarele esențiale. Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții a fost înregistrată de creșterea deficitului în comerțul exterior.

În cazul unui scenariu pesimist,în anul 2017 economia Moldovei va creşte cu 3,5% şi cu 6,5% într-un scenariu optimist. Despre aceasta a anunţat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, care consideră că creşterea va fi atinsă din contul dezvoltării agriculturii, industriei, serviciilor şi majorării impozitelor la import.

Serviciul Național de Management al Frecvențelor Radio (SNMFR) va desfășura timp de șase luni o amplă campanie de măsurare a parametrilor de calitate a serviciilor de comunicații electronice accesibile populației, care sunt furnizate prin rețelele publice mobile, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. SNMFR dispune de posibilitatea să efectueze controlul serviciilor prestate de operatorii de telefonie mobilă în toată țara, la mai multe criterii de performanță ale acestora. Verificările vor cuprinde 1499 localități și 186 de trasee naționale cu lungimea totală de aproximativ 12000 km, pentru a obține certitudinea că operatorii oferă servicii de calitate.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Partea I.   În prima parte a acestui articol au fost prezentate tipurile documentelor în conformitate cu Indicatorul documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile RM, documente întocmite în urma activităţii administrative, evidenţa şi dările de seamă, administrarea resurselor de muncă (cu subcapitolele respective).  În continuare oferim partea II a articolului.   В первой части этой статьи были представлены виды документов в соответствии с Перечнем типовых документов и сроков их хранения для органов публичного управления, учреждений, организаций и предприятий РМ, документы, образующиеся в управленческой деятельности, учет и отчетность, управление трудовыми ресурсами, с соответствующими подразделами. Далее представляем часть II статьи.

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1