Executarea benevolă a documentelor executării reprezintă posibilitatea debitorului de a executa voluntar documentul executoriu înainte de a trece la executarea silită. Termenul de executare benevolă va fi stabilit de lege sau de instanța de judecată.

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 20 februarie curent, a aprobat proiectul legii cu privire la modificarea unor acte normative, inclusiv al Codului de executare (CE), elaborat în temeiul prevederilor mai multor hotărâri ale Curții Constituționale și în scopul perfecționării mecanismului de executare benevolă a documentelor executorii.

Codul de executare a fost completat cu un nou capitol, Capitolul I1 dedicat reglementării procedurii de executare benevolă a documentelor executorii. În data de 2 octombrie 2025, a fost publicată în Monitorul Oficial, Legea privind

Clasificația economică la care urmează a fi încasate creanţele băneşti bazate pe dispoziţii de drept public din momentul declanşării executării silite a acestora urmează a fi actualizată.

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege prin care se urmărește excluderea normelor legale declarate neconstituționale, dar și operarea unor modificări în cuprinsul Codului de procedură civilă și a Codului de executare, în vederea asigurării unui echilibru între drepturile

Cooperarea internațională a Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) include și recuperarea creanțelor. Astfel, în Republica Moldova pot fi recuperate obligațiile fiscale care au fost stabilite într-un alt stat, dar totodată și în cazul în care în RM au fost stabilite obligații

În rezultatul procedurii de executare silită, organizația de creditare nebancară, prin intermediul executorului judecătoresc, vinde apartamentul deținut în Republica Moldova de către o persoană fizică nerezidentă. Imobilul este procurat la licitație de către persoană juridică rezidentă. Cum va fi documentată în contabilitate această tranzacție de cumpărătorul imobilului în lipsa vânzătorului?

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile legii poate efectua executarea silită. Activitatea executorului judecătoresc nu este activitate economică şi nici de întreprinzător.

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Manualul operațional privind managementul recuperării creanțelor, care va servi drept suport atât metodologic, cât și practic, subdiviziunilor competente de recuperarea creanțelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat,

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

Restituirea sumelor plătite cu titlu de amendă contravențională, în cazul anulării sancțiunii de către instanță, reprezintă un drept esențial al contribuabililor. Cu toate acestea, procesul de restituire nu este simplu și implică respectarea unor proceduri legale bine stabilite.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) informează că, în primul trimestru al anului 2024, din totalul veniturilor acumulate la Bugetul public național, suma încasată în scopul stingerii obligațiilor fiscale ale contribuabililor

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Planul de acțiuni pentru anul 2025. Conform documentului, obiectivele autorității pentru anul curent sunt: Obiectivul 1: Eficientizarea administrării fiscale Obiectivul 2: Combaterea evaziunii fiscale și reducerea decalajului fiscal

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal se finalizează cu valorificarea rezultatelor acestuia. Acest articol reprezintă o analiză detaliată privind actul de control fiscal și procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislației, fiind o continuare a seriei de articole despre controlul fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat informează că în anul 2023, din totalul veniturilor acumulate la bugetul public național, suma încasată în scopul stingerii obligațiilor fiscale ale contribuabililor restanțieri constituie 2 995 516,7 mii lei, inclusiv:

În legătură cu existența neclarităților din partea contribuabililor cu privire la stingerea obligațiilor fiscale în cazul reorganizării persoanei juridice prin absorbție, în acest articol ne propunem să elucidăm detaliat acest subiect. Întâi de toate, evidențiem că procedura de reorganizare a persoanei juridice este reglementată de Codul civil (CC).