Lansarea, lichidarea și prestarea serviciilor publice prestate cetățenilor se va efectua în baza unei legi speciale. În cadrul ședinței din 3 decembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice, ceea ce va asigura accesibilitatea, calitatea și eficiența prestării lor, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea necesităților și intereselor beneficiarilor de servicii publice și a interesului public.   Astfel, serviciile vor fi incluse în Registrul de stat al serviciilor publice, ce va fi instituit de Guvern, iar cele ce nu vor fi înregistrate în acest registru, nu vor fi premise pentru a fi prestate. Totodată, documentul prevede prestarea serviciilor publice electronic sau la ghișeu, însă se va urmări, în mod prioritar,

La data de 1 ianuarie 2024 au intervenit unele ajustări în prezentarea formularului tipizat Informația privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă (Forma IRM19) aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 126/2017 (în continuare – Informația IRM19).

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări ce țin de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajaţilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID - 19.   De la reprezentanţii entităţilor economice parvin un şir de întrebări cu privire la declararea în Darea de seamă IPC21 a sumelor achitate de către angajator prevăzute la pct. 19 din Anexa nr. 1, pct. 16 din Anexa nr. 2 şi pct.13 din Anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 316 /2021.  

Republica Moldova va iniția negocierile în domeniul securității sociale și cu Franța, ceea ce va permite cetățenilor care sunt stabiliți și activează legal în acestă țară să beneficieze de anumite garanții sociale. În Monitorul Oficial din 8 octombrie curent a fost publicat Decretul nr. 171-IX din 4 octombrie 2021 privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre țările noastre, fiind stabilită și componența nominală a delegației RM împuternicită pentru negocierea Acordului.   În componența grupului de negociatori sunt incluși reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Casei Naționale de Asigurări Sociale,

În prima jumătate a anului curent la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau 700887 beneficiari de pensii, iar mărimea medie a prestației a constituit 1895,07 lei, informează CNAS. Cei mai mulți beneficiari primesc pensie pentru limită de vârstă – 527710 persoane, mărimea medie a prestației fiind de 1834,21 lei. Totodată, 123448 persoane beneficiază de pensie de dizabilitate cu mărimea medie de 1431,30 lei, iar beneficiari de pensii de urmaș sunt 11191, mărimea prestației constituind 977,42 lei.

Pe parcursul ultimului an mai mulți cetățeni ucraineni au obținut statut de rezident al RM. În acest context vom examina situațiile de fapt și consecințele fiscale, care apar urmare a obținerii statutului de rezident de către persoanele fizice din statul vecin. Este de remarcat faptul că obținerea statutului de rezident, nu implică careva înregistrări la organele de resort.

În conformitate cu art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), impozitul reţinut conform art. 6918 și art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Casa Naţională de Asigurăti Sociale comunică că, din 1 aprilie 2019, toate pensiile sunt indexate cu 5,3%, din acest an fiind modificată formula de indexare. Dacă până acum pensiile erau indexate în conformitate cu creşterea medie anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, conform noii formule, acestea vor fi indexate în funcţie de media creşterii preţurilor de consum pentru ultimii trei ani. Astfel, de la 1 aprilie vor fi indexate pensiile a 690 186 mii beneficiari. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 186 din 15 martie 2019 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat, indexarea pensiilor este prevăzută pentru următoarele categorii de pensii:

Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției (avocații, notarii, executorii judecătorești, administratorii autorizați, mediatorii) după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică, respectând prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, amintește Casa Naţională de Asigurări Sociale.   În continuare oferim precizările autorității ce țin de unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei.

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 22 aprilie, în prima lectură, proiectul de lege ce conține modificări în acest sens, având ca scop stimularea angajării persoanelor cu necesități speciale. Documentul prevede majorarea subvenției lunare acordată angajatorului care angajează pe o perioadă nedeterminată șomeri cu necesități speciale, de la 30% la 50% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent, precum și acordarea acestei subvenții tuturor angajatorilor, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică. Această subvenție, potrivit art. 36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurare de șomaj, se acordă pe un termen de 6 luni 

Pentru implementarea măsurilor sociale  în perioada stării de urgență în sănătate publică votate astăzi, 14 octombrie, în lectura a doua, doar pentru ultimul trimestru al anului curent sunt necesare cheltuieli suplimentare în valoare de 285 mil. lei.  Potrivit documentului, angajații vor beneficia de mai multe măsuri de sprijin în rezultatul modificărilor aprobate în Codul muncii.  Proiectul susținut  cu votul a 76 de deputați prevede că, în cazul în care procesul educațional se va desfășura online, odată cu dispunerea de către autoritățile abilitate a unor măsuri speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației, cu acordul angajatorului,

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență

Autoritățile au elaborat cadrul legal pentru compensarea parțială din bugetul de stat a cheltuielilor angajatorilor în contextul pandemiei. Astfel, pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 28 octombrie,  este  inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19, prin care se propune aprobarea: Regulamentului privind acordarea din bugetul de stat a indemnizației salariaților cu copii cu vârstă de până la 12 ani și copii cu dizabilități care beneficiază de zile libere în cazul suspendării temporare a procesului educațional în regim fizic

La 1 aprilie curent la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) erau înregistrați 699613 beneficiari de pensii. Mărimea medie a prestației constituie 1793,95 lei. Astfel, din numărul total al beneficiarilor, 524890 primeau pensie pentru limită de vârstă, mărimea căreia constituie 1732,39 lei, pensie de dizabilitate în mărime medie de 1361,29 lei se acorda pentru 124252 de persoane, iar de pensie de urmaș – 919,92 lei, beneficiau 11185 de persoane.

Национальное агентство занятости (ANOFM) информирует о реализации в течение 2022 г. мер субсидирования рабочих мест в соответствии с положениями ст. 36 Закона № 10/2018 г. о содействии занятости и страховании от безработицы (далее – Закон 105/2018), а также субсидирования создания или адаптирования рабочих мест для людей с ограниченными возможностями в соответствии с положениями ст. 38 Закона № 105/2018.   Для того, чтобы подать заявку на получение субсидий, работодатели должны соответствовать следующим условиям:

În condițiile art.35 din Codul fiscal, contribuabilii persoane fizice rezidente au dreptul la o scutire anuală pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate, în cuantumul stabilit în alin.1) al articolului indicat.  Una dintre întrebările care apar la determinarea dreptului la această scutire este modul de aplicare a prevederilor citate supra în cazul în care persoana întreținută (copilul, iar pentru anul 2020 și soțul/soția) nu este cetățean al Republicii Moldova.

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Persoanele fizice care desfășoară activitate profesională sunt impozitate conform regimului prevăzut de capitolul 101 al titlului II din CF. Subiecţi ai impunerii conform cap. 101 al titlului II din CF sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii .

Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) din Codul fiscal (în vigoare începînd cu 01.01.2020) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală la determinarea impozitului pe venit.    Conform prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, dreptul la acordarea sau anularea scutirilor se acordă doar la cererea angajatului.