Persoana ce desfășoară activitate independentă[1], a procurat de la persoana fizică ce nu desfășoară activitatea de întreprinzător nuci în valoare de 20000 de lei. Este obligată sau nu persoana ce desfășoară activitate independentă, în cazul dat, să rețină impozit pe venit la sursa de plată?   În conformitate cu art. 901 alin. (35) din CF, persoanele specificate la art.90 din CF reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, potrivit art. 3 alin. (1) al Legii nr. 173/2019 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cei finanțați de la bugetul public național, sunt obligați să calculeze și să vireze, în mărimea cuvenită și în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate și altor recompense.

Poate întreprinderea care a fost supusă controlului fiscal să nu efectueze auditul obligatoriu prevăzut de lege pentru perioada care a fost deja verificată de Serviciul Fiscal de Stat? Această întrebare este pusă de unii contabili în contextul punerii în aplicare a prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287, care obligă anumite entități să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019. Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” anterior a publicat articolul ce ține de stabilirea categoriei agentului economic ce urmează a fi supus auditului obligatoriu, iar astăzi vom răspunde la întrebarea formulată supra, punând la bază prevederile legislației în vigoare.

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Pentru a obţine permisiunea de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca, desenul sau modelul industrial, solicitantul va depune în adresa Comisiei (formată din reprezentanți ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Academiei de Științe, Ministerului Justiției, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării etc.) o cerere.   AGEPI a elaborat și propune spre consultare publică proiectul   hotărârii privind modul și condițiile de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen sau model industrial.

La finele anului 2019, prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, au fost operate modificări la Capitolul 71 din Codul fiscal, fiind  modificat obiectul impozabil aferentă regimului fiscal  pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO).   Astfel, a fost extinsă sfera de aplicare a impozitului în mărime de 4% prin înlocuirea noțiunii bazei impozabile: venitul operațional a fost substituit cu venitul determinat conform contabilității financiare.

În articolul respectiv voi prezenta regulile generale de înregistrare în contabilitate a bunurilor transmise de către autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile bugetare și primite în gestiune economică de către entitățile cu proprietate publică (întreprinderile de stat, municipale, și alte entități similare, inclusiv instituțiile publice cu autonomie financiară).

Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.17 din 29 ianuarie 2021 a introdus modificări  în formularul dării de seamă forma IPC21, precum și în Instrucțiunea privind completarea acestuia  (formular aprobat prin Ordinul MF nr.94 din 30.07 2020).   Modificarea formularului în cauză a fost condiționată de completările operate la Codul fiscal  și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999  (prin Legea nr.257/2020). Astfel, art.90 1 din Codul fiscal a fost completat cu un nou alineat (alin.37) prin care s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

Ministerul Finanțelor a convocat o nouă ședință a grupului de lucru responsabil de optimizarea raportării statistice, la care au participat reprezentații Biroului Național de Statistică, Cancelariei de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratului de Stat al Muncii, Confederației Naționale a Sindicatelor, Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri. În cadrul ședinței, membrii grupului de lucru au discutat despre relevanța și termenii de prezentare a 11 formulare care se referă la forța de muncă și comerțul interior de bunuri.

 Potrivit prevederilor pct.3 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special ,,Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017, începînd cu 28 octombrie 2017, factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special pe suport de hîrtie sau în formă electronică, care se utilizează în cazurile:        1) Livrării mărfurilor, activelor, inclusiv în cazurile în care au fost emise avize de însoţire a mărfurilor:        a) impozabile cu TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal; 

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ 17) să prezintă: -pentru obiectele impunerii existente și/sau dobîndite pînă la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs

În anumite situații1 stabilite prin Ordinul nr. 645/2018 SFS „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronica (e-Factura) (în continuare – Lista), în scopul evitării (sau minimizării) riscurilor de neconformare fiscală, contribuabilii înregistrați în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA, pot fi incluși în lista privind utilizarea obligatorie a e-Facturii în cazul efectuării livrărilor impozabile pe teritoriul ţării. Lista acestora poate fi vizualizată pe pagina web al SFS la accesarea subcompartimentului Utilizatori SIA ,,e-Factura”.  

Prima parte   Situațiile financiare   Reprezentanța/nerezidentul întocmește situaţii financiare în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii și prezintă situaţii financiare conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și Indicaţiilor metodice. În cazul modificării datei de raportare și prezentării situaţiilor financiare pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, reprezentanța/nerezidentul va dezvălui:

La entitățile avicole cu ciclu închis de producție puișorii eclozionați din secțiile de incubație timp de 12 ore sunt transferați în etapa de creștere a tineretului

În Monitorul Oficial din 28 august curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423 din 15 august 2020 cu privire la aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.     Obligația de prezentare a dării de seamă, conform art.323 alin. (4) din Legea viei şi vinului, o au:

Întreprinderea are ca activitate de bază atât cultivarea și comercializarea nucilor, cât și a produselor derivate din nuci (nuci în miere, dulceață din nuci etc.). Pe parcursul anului aceasta a mai achiziționat nuci de la persoane fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Totodată, a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice. Cum urmează a fi supuse impozitării plățile pentru achiziția nucilor cât și arenda terenurilor agricole, acordate persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător? Cum urmează a fi reflectate plățile menționate în dările de seamă?

Apare pentru Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigare, fiind organizație necomercială, obligația de a calcula și achita taxa pentru apă, în cazul în care în procesul activităților sale asociația extrage apa direct dintr-un iaz? Cine calculează taxa pentru apă?

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.