În ianuarie-septembrie anul curent structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din Moldova au fost frecventate de 126,1 mii de turiști, în creștere de 1,9 ori față de perioada corespunzătoare a anului precedent, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în ianuarie-septembrie 2020 față de ianuarie-septembrie 2019 cu circa 234,0 mii de turiști (de 4,5 ori).   Conform datelor Biroului National de Statistică (BNS), din numărul total de turiști, 81,6 mii (sau 64,7%) sunt rezidenți și 44,5 mii (35,3%) – turiștii nerezidenți. Astfel, în comparație cu perioadă respectivă din anul precedent s-a majorat numărul turiștilor cazați la hoteluri și moteluri – cu 29,0 mii persoane (+76,3%),

La momentul actual toate prestaţiile de asigurări sociale pentru persoanele care întrunesc condiţiile de stabilire a unui drept social se calculează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) în baza datelor din contul personal de asigurări sociale. Astfel, datele care se conţin la contul personal servesc drept temei pentru stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), fără a fi solicitate documente suplimentare ce ţin de contribuţiile calculate la bugetul asigurărilor sociale. Este evident faptul că, cu cât sunt mai mari contribuţiile de asigurări sociale, prestaţiile stabilite vor avea un cuantum mai mare.

Bugetul de stat pentru anul 2020 este un buget destul de echilibrat, realist, care ține cont de angajamentele asumate de Guvern prin programul de Guvernare. La elaborarea proiectului s-a respectat tendința de majorare a salariilor pentru bugetari, au fost luate în calcul toate angajamentele sociale, precum și s-a pus un accent sporit pe componenta investițională, a declarat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei pentru consultări și negocieri colective care a avut loc ieri, 25 noiembrie. Principalii parametri au fost prezentați de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina. Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2020 sunt prognozate în sumă de 44 136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt – la nivel de 50 251,9 mil. lei, fiind în creștere cu 8,4% comparativ cu anul 2019.

Cadrul normativ în vigoare aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023 stabileşte limita minimă a contribuţiilor de asigurări sociale. Spre deosebire de perioadele anterioare, unde exista un plafon maxim al contribuţiei individuale de asigurări sociale, actualmente legislaţia prevede un plafon minimal al contribuţiei datorată de angajator

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

Urmează întreprinderea să prezinte informația privind modificarea raporturilor de muncă  a salariaților săi (forma IRM19), în raport cu angajații  care lucrează prin cumul și cei ce prestează servicii în  baza contractelor civile?  În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (11) din Legea nr. 489/2021 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/2021) angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informația aferentă raporturilor de muncă pentru

Tichetele de masă nu vor fi anulate. Ajustările legislative propuse urmăresc schimbarea tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, acestea fiind supuse impozitării în regim general, prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit. Tichetele de masă reprezintă salarii care nu contribuie la plăți medicale, sociale și pensii.

La 1 ianuarie 2019, în mun. Chișinău erau înregistrați 158 612 beneficiari de pensii, mărimea medie a acesteia fiind de 2433 lei, arată raportul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind beneficiarii de pensii şi alocaţii sociale de stat în aspect teritorial, aflaţi la evidenţa CNAS. Totodată, în capitala țării, la 1 ianuarie curent, erau înregistrați 8734 beneficiari de alocații, mărimea medie a prestației fiind de 538 lei. Cel mai mare număr de beneficiari de pensii este în sectorul Botanica – 39685, pentru aceștia mărimea medie a pensiei constituie 2312 lei. Tot în sectorul Botanica se află și cei mai mulți beneficiari de alocații sociale – 2294, cu o alocație în mărime medie de 534,94 lei.

De la începutul lunii ianuarie 2019, Casa Naţională de Asigurări Sociale a recepţionat 3565 de cereri de reexaminare a pensiei de la persoanele care s-au pensionat până la 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după pensionare de 15 ani sau mai mult. Pentru realizarea procesului de reexaminare, la instituţie au fost organizate seminare interne pentru funcţionarii publici. Conform rapoartelor statistice, din cele 3565 de cereri de reexaminare, 2073 sunt din mun. Chişinău, iar 328 — din mun. Bălţi. În aspect teritorial, cereri similare au fost depuse la toate cele 40 de CTAS.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Acordarea pensiei pentru limită de vârstă se efectuează potrivit normelor legale, însă există unele neconformități ce influențează cuantumul pensiei spre diminuare, se menționează în Raportul auditului conformității acordării pensiilor în Republica Moldova. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la aprobarea Raportului a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 februarie curent. Misiunea de audit a verificat conformitatea documentării, calculării și reexaminării unor categorii de pensii (pentru limită de vârstă, anticipate pentru limită de vârstă, pentru funcționari publici, pentru vechimea în muncă a foștilor angajați ai instituțiilor de forță) prin evaluarea și testarea procedurilor de control intern ale instituțiilor implicate.

La 1 martie 2019 a intrat în vigoare Acordul în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germania. Actul stipulează condiţiile stabilirii pensiei pentru limita de vârstă, de dizabilitate, de urmaş, precum şi a pensiei şi indemnizaţiei de dizabilitate cauzate de accidente de muncă produse în ambele state. Respectiv, persoanelor care au activat legal şi au achitat contribuţii de asigurări sociale pe teritoriul Germaniei, la atingerea vârstei de pensionare conform legislaţiei acestui stat, le va fi acordată pensia, care urmează a fi transferată pe contul bancar deschis în Republica Moldova.

În ultima ședință plenară din sesiunea de primăvară, Parlamentul a adoptat în prima și a doua lectură modificări la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2019, precum și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Astfel, BASS în 2019 va fi format din venituri în sumă de 21 869 879,9 mii lei, în creștere cu 137107,8 mii lei. La capitolul contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, veniturile se majorează cu 813560,9 mii lei și vor constitui 13583600,0 mii lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent vor fi majorate cu 1,089 mld. lei sau cu 4,1% și vor constitui 27, 49 mld. lei. În Monitorul Oficial din 24 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 188 din 22 septembrie 2021 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 (nr.255/2020).   Astfel, au fost majorate cu 1,204 mld. lei veniturile  din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, care, în urma precizării, vor atinge 16,284 mld. lei. Totodată, au fost majorate cheltuielile la capitolul protecție socială din resursele generale ale BASS cu 376 mil. lei și a celor finanțate din contul bugetului de stat – cu 713 mil. lei.

Ținând cont de lansarea unei reformei naționale în Republica Estonia, cu care Moldova are semnat un Acord în domeniul asigurărilor sociale, partea estonă a solicitat ratificarea Protocolului de modificare a Acordului, proiectul căruia a fost examinat ieri, 30 septembrie, în cadrul ședinței de Guvern.    Potrivit documentului, reforma constă în schimbarea conceptului de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, avându-se în vedere schimbarea atitudinii față de persoanele cu capacitatea redusă de muncă și în acordarea suportului acestora pentru a se integra mai ușor sau a se menține pe piața muncii.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 mld. lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 mld. lei (2,2%), iar deficitul bugetar s-a diminuat cu 2,5 mld. lei (16,8%). În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 135 din 4 octombrie 2021 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.   Reestimarea veniturilor are la bază prognoza indicatorilor macroeconomici revizuită în luna august de către Ministerul Economiei, precum și creșterea încasărilor la impozite și taxe înregistrată în primele opt luni, care se datorează, în mare parte, restabilirii treptate a economiei. Se estimează că veniturile provenite din accize se vor majora cu 145,8 mil. lei, creșterea încasărilor din TVA cu 2 120,0 mil. lei, iar a impozitului pe venit – de 490, 2 mil. lei.

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Casa Națională de Asigurări Sociale anunță că beneficiarii de toate tipurile de pensii stabilite până la 1 decembrie 2018, al căror cuantum nu depăşeşte 2000 de lei, vor primi un suport financiar unic în sumă de 600 de lei. Legea cu privire la acordarea suportului unic unor beneficiari de pensii a fost publicată astăzi, 7 decembrie, în Monitorul Oficial. De suport vor beneficia circa 550 de mii de persoane, beneficiari de pensii: pentru limită de vârstă, de dizabilitate, de urmaş, pentru vechime în muncă, unor categorii de angajaţi din aviaţia civilă, participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobâl, militari în termen şi membrii famililor acestora, unii angajaţi din domeniul culturii, de pensii anticipate pentru limită de vârstă, de alte categorii de pensii mai mici de 2000 de lei.

Astăzi, 17 iunie 2019, noul ministru al Finanțelor, Natalia Gavrilița, a fost prezentată echipei. Moștenesc cea mai profesionistă echipă în serviciul public. Sarcina numărul unu este să ne putem permite un deficit bugetar pentru a menține cheltuielile publice, să putem investi și după aceasta să ne putem orienta spre creșterea capacității de absorbție a țării, a spus ministrul. Natalia Gavrilița este economist de profesie și ultimii trei ani a activat la Londra, în calitate de economistă la Fondul Global pentru Inovații. Are experienţă în domeniul guvernării și consultanţă în dezvoltare.