Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în comun cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) au elaborat proiectul Regulamentului privind modul de compensare a unor cheltuieli suportate de persoanele fizice ce desfășoară activități independente (Regulament) ce va stabili condițiile de acordare a compensațiilor pentru unele cheltuieli efectuate de persoanele fizice ce desfășoară activități independente, reglementate de art. 696 - 6913 din Codul fiscal (CF), care, la data de 31 decembrie 2022, erau titulare de patentă pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În articolul ce va fi publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal.FISC.md”, auditorul Marina Brihuneț, a analizat atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Serviciul Fiscal de Stat, în colaborare cu I.P. „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”, organizează cursuri de instruire cu titlu gratuit pentru contribuabili și ghid video de utilizare a sistemului SIA „e-Factura”. Începând cu data de 1 iulie, curent, în conformitate cu art. 117 alin. (12) din Codul Fiscal pentru agenții economici care participă la operațiunile de achiziții publice apare obligativitatea utilizarii SIA „e-Factura”. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat, de comun cu IP CTIF, organizează cursuri de instruire online, cu titlu gratuit, (vezi anunțul SFS accesând linkul https://www.sfs.md/article.aspx?id=9520 ) în cadrul cărora este prezentat întreg sistemul e-Factura”, și anume:

Republica Moldova a semnat până în prezent 14 acorduri bilaterale în domeniul securității sociale cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia și Republica Belarus. Acordurile prevăd o serie de garanții pentru cetățenii noștri care au desfășurat activitate legală în aceste țări. Despre prevederile de bază ale acordurilor internaționale în domeniul securității sociale s-a discutat în cadrul unui seminar organizat de Casa Națională de Asigurări Sociale pe platforma expoziției naționale „Fabricat în Moldova”.

În Uniunea Europeană (UE), emiterea facturii fiscale este reglementată în principal prin Directiva 2006/112/CE privind TVA-ul.

Începând cu luna martie 2020, când pandemia de Covid-19 a impulsionat instituirea unor serii de măsuri, printre care și munca la distanță, s-a conturat și auditul la distanță sau cum i se mai spune “auditul virtual”. Aceasta este metoda de a realiza un audit în orice loc, nu doar la sediul auditatului, utilizând metode și tehnologii

Potrivit pct. 11 spct.19) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118/2017 (în continuare – OMF nr. 118/2017), în cazul tranzacţiilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. e) şi lit. f) din Codul fiscal (în continuare - CF), în col. 10.9 „Altă informaţie”, se indică menţiunea „Taxare inversă”.

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative, prin care a fost aprobată politica fiscală și vamală pentru anul 2022, vine și cu precizarea noțiunii de cod fiscal – număr personal de identificare al contribuabilului, atribuit în modul stabilit de Codul fiscal, precum și a situațiilor în care IDNP, din diferite motive, nu este atribuit.   Astfel, în redacție nouă este prezentat conținutul lit.c) pct.28 art.5 din CF. Începând cu 1 ianuarie 2022, data punerii în aplicare a Legii nr.204/2021, codul personal (IDNP) este cel atribuit persoanei fizice cetățean al RM de către autoritatea competentă conform cadrului normativ. În cazul lipsei IDNP, codul fiscal reprezintă seria și numărul (fără spații) al pașaportului, iar dacă nu dispune de pașaport

Contabilitatea societăților de asigurări are un șir de particularități ce decurg din specificul activității sectorului de asigurări. Începând cu ediția actuală 4(81), vom publica un ciclu de articole cu privire la particularitățile organizării contabilității in cadrul societăților de asigurări

Încasarea și păstrarea numerarului, precum și decontările în numerar se efectuează la întreprindere prin casierie. Operațiunile în casierie sunt efectuate de către casier, care poartă toată responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului bănesc și a hârtiilor de valoare primite la păstrare.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Serviciul Fiscal de Stat și-a stabilit obiectivele prioritare pentru creșterea nivelului de conformare a persoanelor fizice contribuabili mari. Potrivit Strategiei de conformare fiscală a persoanelor fizice contribuabili mari pentru anii 2020-2022, SFS se va axa pe următoarele 3 obiective în administrarea acestei categorii de contribuabili: • crearea și dezvoltarea instrumentelor analitice pentru cuantificarea potențialului fiscal a persoanelor fizice contribuabili mari (PFCM) • modernizarea procedurilor de interacțiune dintre SFS și PFCM • implementarea tehnicilor eficiente de conformare bazate pe instrumente de cuantificare a riscurilor de neconformare fiscală

Astăzi, 29 noiembrie, marcăm 28 de ani de la punerea în circulație a valutei naționale. Cu această ocazie, pe parcursul zilei Banca Națională a Moldovei organizează mai multe evenimente: expoziția din incinta BNM, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria leului moldovenesc (cu respectarea măsurilor anti Covid) sau atelierul de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”, organizat la Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării din cadrul USM.   Totodată, BNM pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic a unor monede jubiliare și comemorative:

Dosarul personal al unui salariat reprezintă o totalitate de acte care conțin informații despre activitatea de muncă al acestui salariat în perioada de realizare a obligațiilor sale de muncă la întreprindere

Legalizarea pieței miezului de nucă, declararea valorii mărfurilor în vamă, reglementarea muncii prin agent de muncă temporară, înregistrarea gospodăriilor țărănești și alte subiecte importante au fost analizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru pe parcursul trimestrului IV al anului 2019, potrivit Buletinului informativ trimestrial al Consiliului. Astfel, la solicitarea Consiliului Economic, care exercită și atribuțiile Comitetului Național pentru Facilitarea Comerțului, experții Corporației Financiare Internaționale

Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, 4 soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste 1000 de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT). Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

Serviciul Fiscal de Stat a inițiat la finele anului 2019 lucrările de dezvoltare a sistemului informațional automatizat „e-Factura”. Lucrările de îmbunătățire a sistemului, planificate a fi realizate de către Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2020, de comun cu I.P. „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”, vor contribui la majorarea numărului de utilizatori ai sistemului și utilizarea pe larg a acestuia, în special pentru procesul de achiziții publice.

În Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 575-O din 31 decembrie 2019 cu privire la modificarea anexei nr.11 la Ordinul Serviciului Vamal nr.346-O din 24 decembrie 2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu. Documentul conține modificări operate în anexa nr.11, compartimentul „Codurile facilităţilor fiscale şi vamale acordate conform legislaţiei în vigoare”, în cadrul procedurii vamale „42”, fiind abrogate o serie de coduri, cum ar fi: • Codul scutirii 119 • Codul scutirii 128 • Codul scutirii 353 • Codul scutirii 903.

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.