În primul semestru din anul curent, numărul de turiști care au vizitat Repubica Moldova (turism receptor) a crescut cu peste 55% față de perioada similară din anul precedent, informează Biroul Național de Statistică. Mai exact, în această perioadă, numărul turiștilor străini care au vizitat țara noastră

Activitățile de autoservice (repararea, întreținerea și/sau reglarea ansamblurilor mecanice; repararea, întreținerea, reglarea echipamentului electric și/sau electronic; repararea structurii caroseriei/ înlocuirea șasiului și/sau caroseria, repararea anvelopelor;

Țările Baltice reprezintă o platformă de afaceri avantajoasă pentru Republica Moldova și pentru multe companii din țară ar putea deveni o oportunitate neexplorată anterior. Afirmația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții din Republica Moldova, Rodica Verbeniuc, în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului „Export Morning”, la care au fost prezentate oportunități și modalități de acces pe piețele Țărilor Baltice în scopul sporirii volumului de export și diversificării pieței.   Deși aceasta este ultima ediție din cadrul programului, în curând va fi lansată o nouă versiune a acestuia, pentru a continua asistența informațională și practică a exportatorilor autohtoni.

Serviciul Fiscal de Stat informează că în perioada 11-14 august 2023 serviciile fiscale electronice vor fi inaccesibile, în legătură cu migrarea acestora pe platforma guvernamentală MCloud.

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

Serviciul Vamal a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la simplificarea determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor care prevede aprobarea Normelor privind autorizarea pentru simplificarea determinării sumelor care fac parte din valoarea în vamă a mărfurilor.

La situația din 28 aprilie 2023, activele oficiale de rezervă au constituit $4 852,82 mil., fiind în creștere cu $173,47 mil. în comparație cu datele înregistrate la 31 martie 2023, când acestea au însumat $4 679,35 mil.

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul RM a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent.   Datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM făcut public de Ministerul Economiei și infrastructurii arată că, la situația de la sfârșitul lunii februarie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 69,8 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 30,7 mld. lei și a crescut cu 29,3% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 56% în total, a atins 39,1 mld. lei, majorându-se cu 33,2 la sută.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care transmit în posesie și/sau în folosință proprietate imobiliară altor persoane fizice, inclusiv prin utilizarea platformelor Booking, Airbnb și altele, despre necesitatea onorării obligațiunilor fiscale aferent veniturilor obținute.

În cadrul ședinței plenare din 31 martie anul curent Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la completarea Codului fiscal cu noi prevederi, aplicarea cărora, în opinia autorilor, va permite angajatorilor și angajaților să valorifice munca feminină și să contribuie la creșterea economică generală prin implicarea femeilor în ciclu economic general.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

Comisia pentru Situații Excepționale a decis, prin Dispoziția nr. 87 din 4 octombrie 2023, reglementarea prin autorizare, pe perioada stării de urgență, a importului unor mărfuri agricole.

Cererea pentru credite este în diminuare, potrivit datelor publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu referire la situația social-economică de la sfârșitul lunii noiembrie 2020. Astfel, volumul creditelor noi acordate în primele zece luni a înregistrat o diminuare cu circa 2,7% față de perioada respectivă din anul 2019.   Totodată, soldul creditelor neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după 2 ani de evoluție ascendentă, înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020.

Lipsa interoperabilității între platformele digitale ale operatorilor rețelelor energetice și sistemele instituțiilor de reglementare și planificare, absența unui sistem unificat de monitorizare și control al rețelelor energetice,

Încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care transmit în locațiune bunuri imobile au crescut cu 28,1% în perioada ianuarie-iulie 2025 și constituie 52,4 milioane lei,

Încasările la Bugetul Public Național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit circa 14,7 mld. lei în perioada 01.01.2023-27.03.2023, ceea ce denotă o creștere de circa 2,2 mld. lei sau cu 17,8 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat, în această perioadă s-au încasat circa 7,0 mld. lei, ceea ce constituie cu 929,7 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022 sau o creștere de 15,4 %.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.