Ajutoarele umanitare oferite în cazul prevenirii, lichidării sau diminuării consecinţelor calamităţilor naturale şi al altor cazuri excepţionale, constituie ajutor de stat în sensul Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, dacă beneficiarii de ajutor umanitar desfășoară activitate economică și este compatibil cu mediul concurențial normal, a decis Plenul Consiliului Concurenței din 17 septembrie curent.   La examinarea măsurii de sprijin autoritatea a ținut cont de prevederile art.103, alin.(5) din Codul fiscal, conform cărora sunt scutite de TVA fără drept de deducere importul de mărfuri și servicii destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, definite ca ajutoare umanitare.

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Dreptul preferențial de acces în piețe sau amplasamente pentru producători se va acorda în baza unei declarații de producător, care este o declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate. Modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a acestei declarații se va stabili de Guvern, cu utilizarea SIA Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale (SIA SCITL). Declarația de producător va fi păstrată în evidența administrației pieței sau administrației publice locale un an de la generalizarea în sistem.   Autoritățile au elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.231/2020 cu privire la comerțul interior,

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

Băncile, asigurătorii/reasigurătorii, societățile de investiții și organismele de plasament colectiv în valori mobiliare vor putea utiliza ratinguri de credit în scopuri de reglementare doar dacă acestea sunt acordate de agențiile de rating de credit înregistrate și care își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulamentul privind agențiile de rating de credit (Regulament).   Prevederea este inclusă în Regulamentul elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) publicat vineri, 11 decembrie 2020, în „Monitorul oficial”. Hotărârea privind aprobarea Regulamentului va intra în vigoare din 1 ianuarie 2021.  

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Este obligat administratorul societăţii cu răspundere limitată, întreprinderii individuale (inclusiv GȚ) la care este și unicul fondator, să-şi stabilească salariu?   Conform art. 176 alin. (6) Cod civil, raporturilor juridice dintre persoana juridică și administrator li se aplică dispozițiile legale cu privire la reprezentare și mandat, dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel.

Ca urmare a adoptării Legii nr.19/2020, redacția actuală a art.11 alin. (1)  al Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală stabilește că situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat sunt supuse auditului extern obligatoriu, iar situațiile financiare anuale ale întreprinderilor municipale sunt supuse auditului extern obligatoriu în cazul în care acestea fac parte din categoria entităților mijlocii, a entităților mari sau a entităților de interes public, în corespundere cu legislația contabilă. Norma respectivă este pusă în aplicare începând cu 17 aprilie 2020.  

Structura organizatorică a Consiliului Concurenței ar putea fi optimizată. În cadrul ședinței de ieri a comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a fost discutat proiectul hotărârii de Parlament privind aprobarea structurii organizatorice și a efectivului-limită de personal ale Consiliului Concurenței. Astfel, Consiliul Concurenței va avea 130 de angajați, cu două unități de personal mai puțin. Comparativ cu actuala structură, rămân neschimbate subdiviziunile de bază din cadrul instituției care desfășoară acțiuni anticartel, investighează practicile anticoncurențiale și concurența neloială, monitorizează ajutoarele de stat.

Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC anunță despre lansarea publicației „Ghid cu Întrebări și Răspunsuri: Semnătura Electronică” elaborată cu suportul și expertiza Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenției de Guvernare Electronică. Documentul oferă o informație exhaustivă a procesului de utilizare a documentelor şi semnăturilor electronice în Republica Moldova.

Până la data de 31 decembrie 2020, băncile comerciale urmează să plătească vărsământul obligatoriu anual în Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, calculând cuantumul acestuia ținând cont de suma totală a depozitelor garantate înregistrate în bilanţul băncii la situaţia din 30 septembrie 2020.   Consiliul de administraţie al Fondului a stabilit rata procentuală aplicată la calcularea vărsământului obligatoriu pentru anul 2021 în mărime de 0,0179% din suma totală a depozitelor garantate înregistrate în bilanţul fiecărei bănci. Hotărârea nr.25/4 din 18 noiembrie 2020 a Consiliului a fost publicată în MO.

Prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%.   Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2021 prevede atât venituri, cât şi cheltuieli circa 11,321 mld. lei, fiind prognozată majorarea acestora cu 35% față de anul curent. Documentul a fost examinat de către Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.  

Consiliul permanent privind restructurarea şi dezvoltarea economiei naționale, politici financiare, fiscale şi venituri s-a reunit în ședință, la care au participat, în calitate de invitați, reprezentanții Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și ai Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale, fiind examinată propunerea OIM privind direcționarea suportului pentru elaborarea recomandărilor de politici economice și sociale în vederea unui răspuns socio-economic la criza pandemică de COVID-19. Discuțiile s-au axat pe activitățile ce urmează a fi desfășurate în cadrul proiectului implementat de către OIM pentru consolidarea dialogului social tripartit, având ca finalitate stabilirea propunerilor pentru intervenții de politici pentru reducerea impactului pandemiei în domeniul economic și social.

Instituția Publică „Consiliul de supraveghere publică a auditului” anunță desfăşurarea concursului privind ocuparea funcţiilor vacante din cadrul Consiliului cu începere de la 14 februarie 2019. Conform informației, sunt declarate vacante posturile de: • Specialist superior – 2 funcții vacante • Specialist principal – 3 funcții vacante.

În Monitorul Oficial din 17 ianuarie 2020, Consiliul de supraveghere publică a auditului a publicat Decizia nr. 33 din 23 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Raportului privind respectarea procedurilor de control al calității auditului. Potrivit art. 24 din Legea nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare, în vederea asigurării calității auditului, entitatea de audit elaborează și aprobă politicile şi procedurile de control al calităţii auditului. Totodată, aceasta este obligată să prezinte Consiliului de supraveghere publică a auditului, în termen de 4 luni de la sfârșitul fiecărei perioade de gestiune, un raport privind respectarea procedurilor de control al calității auditului, care conțin următoarele trei compartimente:

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Primul bilanț al activității noii instituții publice „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” (CTIF), create în anul 2018 în contextul reformei administrației publice promovate de Guvern prin fuziunea a trei întreprinderi de stat – „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform”, precum și principalele priorități ale acesteia pentru anul 2019, au fost consemnate de directorul CTIF, Corneliu Jaloba, într-un interviu publicat pe portalului curentul.md. Potrivit directorului CTIF, în cele cinci luni de activitate (reorganizarea și fuziunea întreprinderilor menționate a fost finalizată la 1.08.2018) instituția a reușit să obțină două rezultate importante: a asigurat continuitatea în