În anul viitor bugetul asigurărilor sociale de stat va avea, atât la venituri, cât și la cheltuieli 23,4 mld. lei. Ieri, 5 decembrie, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat. După cum a menționat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, creșterea veniturilor BASS pentru anul 2020 se estimează cu 9,6% comparativ cu veniturile aprobate pentru anul curent. Totodată, în structura veniturilor bugetului de asigurări sociale de stat, resursele generale vor constitui 63,6%, iar transferurile de la bugetul de stat — 36,4%.

Un minor cu vârsta de 14 ani a primit ca moștenire o sumă de bani, care a fost oferită cu împrumut unui agent economic. Ulterior, persoana fizică respectivă a primit dobânzi aferente împrumutului dat. Urmează a fi declarate aceste venituri de către minor?

În cadrul ședințelor desfășurate pe data de 11 mai 2022 mai multe Comisii parlamentare a fost examinat proiectul de lege ce prevede completarea cadrului normativ cu reglementări în domeniul prevenirii și soluționării hărțuirii la locul de muncă.   Proiectul vine cu propunerea de suplinire a unor acte normative (a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbaţi, a Codului contravențional, a Legii sindicatelor nr. 1129/2000, a Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii), inclusiv a Codului muncii, cu prevederea ce impune angajatorul să prevadă un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), anunță despre pilotarea măsurii de subvenționare a locurilor de muncă conform prevederilor art.36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj și a măsurii de subvenționare pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, conform prevederilor art.38 din Lege. Măsurile de subvenționare a locurilor de muncă vor fi pilotate în șapte subdiviziuni teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM): Bălți, Cahul, Cantemir, Chișinău, Hâncești, Orhei și Strășeni.

Cea de-a treia rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Letonia, precum şi Acordului dintre Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova şi Ministerul Bunăstării al Republicii Letonia pentru implementarea Acordului în domeniul securităţii sociale dintre țările noastre se desfășoară în perioada 28-30 septembrie 2021, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Acordul are drept scop asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante.

Astăzi, 8 septembrie, va fi semnat Aranjamentul administrativ pentru aplicarea Acordului în domeniul securității sociale dintre Republica Moldova și Republica Elenă. Semnarea Aranjamentului va fi efectuată în cadrul vizitei ministrului de Externe elen în țara noastră și va permite cetățenilor Republicii Moldova să beneficieze de dreptul la pensie, chiar dacă nu au realizat un stagiu minim de cotizare de 15 ani pe teritoriul RM necesar pentru a putea primi pensia, dar au realizat această condiție prin totalizarea perioadelor de asigurare în ambele state.  

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Republica Moldova va iniția negocierile în domeniul securității sociale și cu Franța, ceea ce va permite cetățenilor care sunt stabiliți și activează legal în acestă țară să beneficieze de anumite garanții sociale. În Monitorul Oficial din 8 octombrie curent a fost publicat Decretul nr. 171-IX din 4 octombrie 2021 privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre țările noastre, fiind stabilită și componența nominală a delegației RM împuternicită pentru negocierea Acordului.   În componența grupului de negociatori sunt incluși reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că, în perioada 6-8 iulie 2021, la Atena se desfășoară cea de a III-a rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova şi Republica Elenă.   Documentul are drept scop asigurarea unui cadru de garanții de securitate socială pentru persoanele care desfășoară sau au desfășurat o activitate de muncă și/sau au domiciliul pe teritoriul unuia sau ambelor state contractante.

Cancelaria de stat anunță despre desfășurarea, pe data de 3 septembrie curent, a ședinței secretarilor de stat într-o nouă componenţă, în cadrul căreia au fost puse în discuţii mai multe proiecte de lege. Astfel, au fost examinate inițiative printre care se regăsesc proiecte, precum: • Alocarea mijloacelor financiare pentru susținerea programelor raionale/municipale de granturi • Proiectul privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei • Proiectul cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Centrul de zi pentru persoane cu dizabilități".

Prin modificările operate în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (în continuare – Legea nr. 156/1998) care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022, a fost aprobată o nouă categorie de pensie prevăzută la art. 9 - pensia anticipată pentru carieră lungă. Condițiile de acordare a categoriei date de pensii sunt descrise la art. 152 din legea menționată și reglementează următoarele: (1) Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin. (1).

La 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, potrivit căreia Republica Moldova a racordat prevederile sale legislative aferente garantării depozitelor în bănci la bunele practici internaționale și standarde europene în domeniu, astfel stabilind, începând cu 1 ianuarie 2024, plafonul de garantare a depozitelor bancare la 100 000 lei.

Contractul de formare profesională în învățământul dual (în continuare – ÎD) se încheie pentru o perioadă determinată, de minimum un an și de maximum 3 ani, conform cadrului normativ: instruirea teoretică se realizează în instituţia de învățământ, iar cea practică – la întreprindere. În tabelul de mai jos găsiţi norme

Structurile teritoriale de asistență socială, la solicitarea beneficiarilor de compensații, vor putea achita compensația pentru serviciile de transport la conturile de carduri bancare ale prestatorilor de servicii de plată. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1413/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a compensației pentru serviciile de transport.

La 1 aprilie curent la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) erau înregistrați 699613 beneficiari de pensii. Mărimea medie a prestației constituie 1793,95 lei. Astfel, din numărul total al beneficiarilor, 524890 primeau pensie pentru limită de vârstă, mărimea căreia constituie 1732,39 lei, pensie de dizabilitate în mărime medie de 1361,29 lei se acorda pentru 124252 de persoane, iar de pensie de urmaș – 919,92 lei, beneficiau 11185 de persoane.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 se estimează la nivel de 23,17 mld. lei, creșterea fiind cu 1,74 mld. lei sau 8,1% în raport cu veniturile aprobate pe anul 2019. Aceasta prevede proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, propus pentru consultări publice. Conform proiectului, față de veniturile și cheltuielile totale precizate pe anul curent, acestea vor crește în anul viitor cu 1,3 mld. lei sau cu 6%. Ponderea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în PIB este estimată pentru anul 2020 la nivel de 10,2%.

Contribuabilii (persoane fizice rezidente) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător și care au un venit anual mai mare de 360 mii lei din surse impozabile, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901, nu vor avea dreptul să beneficieze de scutirea personală stabilită anual la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (CF). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Scopul proiectului constă în aducerea prevederilor unor Regulamente în concordanță cu modificările și completările operate în CF prin Legea nr.122 din 16 august 2019 (publicată MO din 6 septembrie curent).

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu

Casa Naţională de Asigurăti Sociale comunică că, din 1 aprilie 2019, toate pensiile sunt indexate cu 5,3%, din acest an fiind modificată formula de indexare. Dacă până acum pensiile erau indexate în conformitate cu creşterea medie anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, conform noii formule, acestea vor fi indexate în funcţie de media creşterii preţurilor de consum pentru ultimii trei ani. Astfel, de la 1 aprilie vor fi indexate pensiile a 690 186 mii beneficiari. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 186 din 15 martie 2019 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat, indexarea pensiilor este prevăzută pentru următoarele categorii de pensii: