Una dintre lucrările premergătoare raportării financiare este inventarierea totală a activelor și pasivelor autorității/instituției bugetare. Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. e) din Legea contabilității nr. 113/2007 (în continuare – Legea nr. 113/2007), ciclul contabil al entității cuprinde și inventarierea elementelor contabile.

Veniturile bugetului de stat se majorează cu 767,8 mil. lei din contul încasărilor sporite din impozite și taxe cu circa 700 mil.lei, precum și din alte venituri în sumă de 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile BS cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB.   În MO din 12 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 334 din 10 noiembrie 2021 pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.

În Monitorul Oficial de astăzi, 13 mai, au fost publicate cele trei legi, prin care modificările aprobate de Parlament pe data de 5 mai 2022 sunt puse în aplicare.   Astfel, Legea nr. 112/2022 reflectă intervențiile operate în Legea bugetului de stat pentru anul 2022. Potrivit acesteia, veniturile bugetului de stat pentru anul curent se majorează cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil. lei, în timp ce cheltuielile cresc cu 6884,9 mil. lei (cu 10,6%) și ajung la nivelul de 72087,5 mil. lei. La rândul său, deficitul bugetar se majorează cu 4250,0 mil. lei sau cu 28,1%, până la 19386,0 mil. lei.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 10 iunie 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 283 din 29 mai 2019 (HG nr. 283/2019) prin care au fost operate modificări în unele acte normative din domeniul asigurărilor sociale de stat inclusiv în Hotărârea Guvernului nr. 1245/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale (HG nr. 1245/2016).

Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din RM, aprobat prin HG nr. 10 din 05.01.2010, reglementează particularitățile delegării și compensarea cheltuielilor pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaților încadrați în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18.07.2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

La data de 5 iulie 2019 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr.218-222) a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.98 din 28 iunie 2019, prin care au fost introduse unele modificări în modul de declarare, începând cu 1 iulie curent, a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în Darea de seamă forma IPC18. Modificările operate au fost condiționate de faptul că, începând cu 1 iulie 2019, potrivit modificărilor operate în Legea nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, calculul şi plata indemnizației de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepția primelor 5 zile calendaristice calculate pentru indemnizațiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă, care rămân a fi calculate și plătite de către angajatori.

Începând cu 1 ianuarie 2020, va spori indemnizația unică pentru tinerii specialiști absolvenții ai studiilor postuniversitare de rezidențiat și ai învățământului profesional tehnic medical, care și-au efectuat studiile în bază de contract sau din contul bugetului de stat și care vor fi angajați în baza repartizării eliberate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției sociale. Astfel, indemnizația pentru medici și farmaciști se va majora de la 45 mii lei la 120 mii lei, iar cea pentru personalul medical și farmaceutic – de la 36 mii lei la 96 mii lei.

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

 În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.       Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, care nu sunt legate de retribuirea muncii și nu au un caracter obligatoriu, nu se vor deduce în scopuri fiscale.

Începând cu perioada de gestiune 2020, entitățile-mamă ale grupurilor mari de entități, precum și ale celor mici și mijlocii în cazul în care una dintre entitățile afiliate este entitate de interes public, în conformitate cu prevederile stipulate în art. 27 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) și pct. 12 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare consolidate” (Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 93/2019 cu modificările ulterioare) sunt obligate să întocmească și să prezinte bilanțul consolidat, situația consolidată de profit și pierdere și nota explicativă la situațiile financiare consolidate.

Legea securității și sănătății în muncă nr.186/2008 stabileste obligația angajatorului de a lua măsurile necesare pentru asigurarea sănătății și securității salariaților din unitate, inclusiv a prevenirii riscurilor la locurile de muncă și a bolilor profesionale ale salariaților

Ordinea de zi a ședinței Guvernului de astăzi, 23 martie, la solicitarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a fost suplinit cu patru proiecte ce țin de calcularea și achitarea plăților sociale, care au fost aprobate de Executiv. Acestea se referă la modificarea și completarea:   anexelor nr. 3 și nr. 5 la Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017 Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 159/2018

Criza pandemică, cu care s-a confruntat întreaga societate pe parcursul anului 2021, inclusiv mediul de afaceri, dar și criza climatică (seceta) a făcut ca activitatea Confederației Naționale a Patronatelor în anul precedent să fie orientată spre identificarea unor soluții viabile de depășire a problemelor agenților economici, dezvoltarea în condiții optime a afacerilor și, implicit, creșterea economică/ bunăstarea populației, se menționează în Raportul de activitate prezentat astăzi, 27 mai, în cadrul adunării generale a CNPM.   Astfel, un subiect prioritar pentru CNPM pe parcursul anului precedent a constituit digitalizarea economiei

După cum cunoaştem, legislaţia în vigoare stipulează că angajatul întreprinderii nu are dreptul să lucreze în perioada în care se află în concediu medical. Vrem să ştim dacă norma respectivă se răsfrânge şi asupra perioadei achitate din contul angajatorului, adică pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, şi cum poate afla angajatorul că angajatul nu mai activează prin cumul în cadrul altei entităţi economice?

Angajarea suplimentară a 560 de unități de asistenți personali (din contul valorificării fondurilor confiscate și returnate), majorarea pensiei minime până la 2000 lei, precum și majorarea alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere și acordarea suplimentului de solidaritate sunt doar câteva din obiectivele incluse de autorități în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniile muncii și protecției sociale la capitolul protecție socială.   Astfel, pentru trimestrul IV al anului curent se preconizează majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naşterea copilului,

Pe data de 21 august curent, a intrat în vigoare Ordinul ministrului Finanțelor nr. 80/2025 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar...

La 1 aprilie curent la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) erau înregistrați 699613 beneficiari de pensii. Mărimea medie a prestației constituie 1793,95 lei. Astfel, din numărul total al beneficiarilor, 524890 primeau pensie pentru limită de vârstă, mărimea căreia constituie 1732,39 lei, pensie de dizabilitate în mărime medie de 1361,29 lei se acorda pentru 124252 de persoane, iar de pensie de urmaș – 919,92 lei, beneficiau 11185 de persoane.

Perioada de probă este o modalitate de verificare a aptitudinilor și a pregătirii profisionale a salariatului  și este necesară pentru determinarea de către angajator a rezultatelor muncii desfășurate de către salariat, dacă poate satisface cerințele angajatorului și se poate integra într-un anumit colectiv, dacă programul de muncă corespunde așteptărilor părților etc.    Perioada de probă se stabileste în contractului individual de muncă conform prevederilor art. 60-62 din Codul muncii, în această perioadă salariatul beneficiind de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii și de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (CIM).