În anul 2021 art.1171 alin.(14) din Codul fiscal prevedea că, la efectuarea livrărilor de servicii, precum şi de energie electrică, energie termică, gaz natural, servicii publice de telefonie fixă şi mobilă, servicii comunale, produse petroliere, în cazul utilizării e-facturii, furnizorul eliberează factura fiscală în termen ce nu poate depăşi 10 zile calendaristice de la data livrării acestora.   Prin Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2022) prevederile citate supra au fost modificate. Începând cu 1 ianuarie curent,  la efectuarea livrărilor de servicii şi de produse

Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul

Serviciul Fiscal de Stat a publicat pe data de 25 mai Planul de acțiuni al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2022 și Raportul cu privire la progresul înregistrat în implementarea acestuia aferent trimestrului I al anului curent. Documentul conține prioritățile, obiectivele și criteriile de performanță ale SFS, dar și descrierea succintă a nivelului de realizare a acestora.   Astfel, cele cinci priorități stabilite sunt reducerea costurilor serviciilor, eficientizarea acestora, consolidarea managementului conformării voluntare și forțate, dezvoltarea instituțională și digitalizarea în cadrul autorității fiscale.

Agentul economic are înregistrată la adresa „Z” o unitate comercială – un magazin cu suprafața de 560m2. Pe parcurs, la aceeași adresă a fost construit și dat în exploatare un alt magazin, cu suprafaţa de 430 m2. În cazul respectiv, de câte obiecte ale impunerii la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii dispune agentul economic, având în vedere că la una și aceeași adresă, sub acelaşi acoperiș, sunt amplasate două unităţi de comerţ?

       Индивидуальный трудовой договор (ИТД) подписывается сторонами или собственноручной подписью, или усиленной КВАЛИФИЦИРОВАННОЙ электронной подписью в случае, если стороны ИТД согласились заключить его путем обмена электронными документами. Далее в схеме представлены действующие с 10.01.2022 г. правовые нормы относительно подписания документов, связанных с трудовыми отношениями между работником и работодателем, в

La situația din 30 iunie 2021 în Republica Moldova erau înregistrate 11810 patente de întreprinzător valabile, iar suma taxei achitate pentru acestea a depășit 6,22 mil. lei, comunică Serviciul Fiscal de Stat.   Cel mai mare număr de persoane fizice ce au decis să-și legifereze activitatea și au optat pentru patentă sunt din domeniul comerțului cu amănuntul (5643 unități), iar suma acumulată pentru eliberarea acestora a constituit 4,92 mil. lei. Serviciile de frizerie și cosmetice sunt încă un gen de activitate prestarea căruia este permisă prin intermediul patentei, pentru acesta fiind eliberate 1656 acte, iar suma achitată pentru acestea a depășit 5,56 mil. lei.

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora va fi actualizată.

Reamintim că Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Particularitățile calculării și achitării contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În continuare ne referim la plătitorii specificați la pct. 7-10 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Astfel, persoanele fizice (pct. 7) – întreprinzători individuali, notari, executori judecătoreşti, avocaţi, administratorii autorizaţi, persoane fizice

Prohibiția de import în Republica Moldova a plasticului reciclat  utilizat ca adaos în mixtură asfaltică pentru reducerea cantității de bitum poate fi exclusă. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative este înregistrat în Parlament.   Potrivit autorilor,  această tehnologie este aplicată în peste 50 de țări și a demonstrat că drumurile reparate cu utilizarea materialului din plastic reciclat sunt mai calitative și mai durabile, fiind vorba despre un asfalt de calitate superioară, mai ieftin, deoarece sunt utilizate deșeuri din plastic, iar însuși învelișul este de 10 ori mai durabil decât asfaltul obișnuit.  

Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (3) din Legea cu privire actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, comunică despre inițierea procesului de elaborare a proiectului Programului de dezvoltare strategică al Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2021 – 2023.    În acest sens, autoritatea fiscală invită toate părțile interesate să prezinte propuneri și sugestii la adresa electronică maria.onea@sfs.md, până la data de 11 iunie 2021.

Îmbunătățirea controlului asupra finanțelor publice, modernizarea proceselor Ministerului Finanțelor și instituțiilor bugetare implicate în planificare, execuție, raportare bugetară și financiară, centralizarea resurselor informaționale, precum și monitorizarea exercițiului bugetar vor fi asigurate de noul sistem informațional în domeniul finanțelor publice.

În scopul realizării schimbului automat de informații, începând cu anul 2023, Serviciul Fiscal de Stat va comunica anual autorității competente a statului străin, prin intermediul schimbului automat, informații de natură financiară cu privire la conturile deschise și/sau închise de rezidenții altor state participante la schimbul automat de informații.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină comunică că venituri proprii acumulate în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (FAOAM) în primele opt luni ale anului curent au constituit 3,198 mld. lei și sunt în creştere cu circa 33 mil. lei sau cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.   Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu și alte plăți efectuate în folosul angajaților. Acestea sunt cu șase mil. mai mari decât cele înregistrate acum un an și au depăşit trei mld. lei.

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Un minor cu vârsta de 14 ani a primit ca moștenire o sumă de bani, care a fost oferită cu împrumut unui agent economic. Ulterior, persoana fizică respectivă a primit dobânzi aferente împrumutului dat. Urmează a fi declarate aceste venituri de către minor?

În vederea aducerii unor clarități asupra tratamentului fiscal aplicat împrumutului îndreptat ca aport suplimentar în capitalul social, în prezentul articol se va examina regimul fiscal aferent tranzacției respective. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale și mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii și raportării financiare în Republica Moldova.

Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt restanțele la plata salariului și a altor plăți (indemnizații de eliberare, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă); producerea accidentelor de muncă; munca nedeclarată și sunt stabilite în proiectul  Metodologiei privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM (Metodologia), aprobată prin HG nr. 894/2018.   Necesitatea elaborării proiectului hotărârii de Guvern ce aduce atingere la 9 acte normative) rezultă din prevederile Legii pentru modificarea unor acte normative nr.191/2020 (Legea nr.191/2020).

Va fi scutit contribuabilul de achitarea impozitului/taxei, penalităților și a amenzilor aferente în cazul în care calculele au fost efectuate în baza explicațiilor greșite, prezentate în scris de către Serviciul Fiscal de Stat?

Serviciul Fiscal de Stat amintește că 20 decembrie 2018 este ultima zi de achitare a plăților de bază la impozite, taxe și a altor plăți aferente bugetului de stat, inclusiv la defalcările de la impozitele și taxele de stat aferente bugetelor locale, potrivit cotelor procentuale stabilite conform legislației în vigoare pentru contribuabilii care vor să beneficieze de stimularea fiscală prevăzută de Legea nr.180 privind declararea voluntară și stimularea fiscală din 26 iulie 2018.

Persoanele înregistrate cu statut de șomer vor putea exercita activități necalificate cu caracter ocazional fără a pierde statutul din motivul prestării muncii de zilier. Guvernul a susținut parțial inițiativa legislativă ce prevede acordarea unor facilități fiscale și sociale acestei categorii de contribuabili.   Proiectul prevede excluderea obligației zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, ceea ce presupune modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, care stabilește mecanismul de asigurare a zilierilor. În acest sens, Guvernul propune elaborarea unui nou mecanism de asigurare socială a zilierilor în cazul unor riscuri sociale, cum ar fi șomaj și incapacitate de muncă.