Care va fi răspunsul organului fiscal la solicitarea contribuabilului „Kaufma” S.R.L.? Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 982-XV din 11.05.2000 „Privind accesul la informaţie”, exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin lege organică şi care corespund necesităţilor: respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane;protecţiei securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţiei moralei societăţii.

În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) din Titlul VII „Taxele locale” al Codului fiscal (în continuare – CF), subiecţi ai impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială. Obiectul impunerii cu taxa sus-menţionată îl constituie unitatea comercială şi/sau de prestări servicii de deservire socială, care potrivit art. 288 alin. 4 al CF, include unitatea de comerţ cu amănuntul, cu ridicata, de alimentaţie publică şi/sau de prestări servicii de deservire socială. Calificarea unităţilor de comerţ, inclusiv determinarea faptului dacă acestea formează o singură unitate de comerţ sau unităţi de comerţ distincte, este prerogativa autorităţii administraţiei publice locale, care sub aspect legal reprezintă autoritatea investită cu atribuţii de eliberare a autorizaţiilor de amplasare a unor astfel de unităţi.

IFS teritoriale Direcţia administrarea contribuabililor mari pectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru călăuză în activitate, aduce la cunoştinţă unele aspecte ce ţin de plata de către angajatori a 25% din salariul net al persoanelor care sunt în drept de a înlocui serviciul militar în termen cu serviciul civil (de alternativă).

Noua metodă de raportare fiscală Începînd cu 1 ianuarie 2012, pentru circa 15 mii de contribuabili se va simplifica procedura de raportare fiscală. Optimizarea şi simplificarea dată este prevăzută în legislaţia fiscală, şi anume: potrivit prevederilor art. 187, alin. (21) din Codul fiscal (în redacţia Legii nr. 48 din 26.03.2011) şi Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 698 din 22.08.2011, începînd cu 1 ianuarie 2012, subiecţii impunerii cu T.V.A. care se deservesc de: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (Direcţia Marilor Contribuabili);Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Chişinău;Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şiDirecţia administrării fiscale Comrat din cadrul IFS pe UTA Găgăuzia,vor prezenta, în mod obligatoriu, dările de seamă fiscale utilizînd metode automatizate de raportare electronică prin intermediul serviciului „Declaraţie electronică”. În acest context, din anul viitor, contribuabilii vizaţi nu vor mai depune dările de seamă fiscale pe suport de hîrtie, ci doar în formă electronică.

În conformitate cu prevederile art. 185 alin (3) din Codul fiscal, reorganizarea persoanei nu schimbă pentru succesorul acesteia termenele de stingere a obligaţiei ei fiscale. În cazul reorganizării persoanei, drepturile şi obligaţiile ei trec la întreprinderea nou-creată. Înainte de a se reorganiza, întreprinderea va înştiinţa despre aceasta organul fiscal, în raza căruia se află, pentru efectuarea unui control fiscal şi determinarea volumului de drepturi şi obligaţii succesoare ale persoanei nou-create.

O persoană fizică, cetăţean al Republicii Franceze, este fondatorul şi conducătorul întreprinderii „Z”. Totodată, întreprinderea dată în baza contractului de locaţiune cu o persoană fizică, cetăţean al Republicii Moldova, începînd din luna iunie 2011, ia în locaţiune un apartament în care locuieşte conducătorul întreprinderii. Conform condiţiilor contractuale, intreprinderea „Z” nu achită persoanei fizice plata pentru locaţiune, dar efectuează reparaţie în apartamentul dat. Care sînt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit al persoanelor implicate şi se deduc sau nu în scopuri fiscale cheltuielile de reparaţie a apartamentului vizat? Conform art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat. Întrucît fondatorul agentului economic „Z” este atît conducătorul întreprinderii date, cît şi angajatul acesteia, plăţile acordate de întreprindere pentru recuperarea cheltuielilor personale (pentru locaţiunea apartamentului) reprezintă facilităţi impozabile acordate de patron, iar potrivit prevederilor art. 18 lit. c) din Codul fiscal, facilităţile acordate de patron se includ în venitul brut, şi, respectiv, acestea reprezintă o sursă de venit impozabilă pentru angajat.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 21367269,1 mii de lei și la cheltuieli în sumă de 22164269,1 mii de lei, cu un deficit în sumă de 797000,0 mii de lei. (2) Sinteza bugetului de stat pe venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanţare se prezintă în anexa nr. 1. (3) Limitele de cheltuieli pe autorităţi publice finanţate de la bugetul de stat se prezintă în anexa nr. 2. (4) Alocaţiile pentru instanţele judecătorești se prezintă în anexa nr. 3. (5) Lista bugetelor autorităţilor publice, fundamentate pe programe, se prezintă în anexa nr. 4. (6) Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale destinate finanţării investiţiilor capitale se prezintă în anexa nr.5. (7) Alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale se prezintă în anexa nr. 6. (8) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele raionale, la bugetele municipale Chișinău și Bălţi și la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se prezintă în anexa nr. 7.

În cazul de față amenda stabilită în art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 nu se aplică. În cazul în care aceeaşi întreprindere procură terenuri agricole de la gospodării țărăneşti (de fermier) şi se achită în numerar, iar suma achitărilor efectuate lunar depăşeşte limita stabilită egală cu 100 000 lei se aplică amendă sau nu? Conform art. 7 lit. m) din Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr. 1353-XIV din 3 noiembrie 2000, gospodăria ţărănească are dreptul să desfăşoare alte activităţi care nu contravin legislaţiei. Potrivit art. 10 pct. 5 alineatul doi din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, sancţiunea în mărime de 10% nu se aplică la efectuarea decontărilor cu gospodăriile ţărăneşti (de fermier).

Întreprinderea „X” în baza contractului de administrare fiduciară a primit în administrare un teren pe care sunt amplasate construcţii. Conform clauzelor contractuale întreprinderea „X”, în calitate de administrator fiduciar, prestează servicii de dare în locaţiune a spaţiilor respective. Cheltuielile aferente administrării obiectului sunt suportate de administratorul fiduciar. Care dintre părţi, are dreptul de trecere în cont a T.V.A. în cazul suportării cheltuielilor de administratorul fiduciar?

În anul 2011, conform art. 35 din Codul fscal, contribuabilul (persoană fzică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 1800 lei anual pentru fecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual.

Cu privire la activitatea agenţilor economici care la data de 01.07.2011 au deţinut licenţe la activităţile desfăşurate pe piaţa produselor petroliere Introducere Produsele petroliere reprezintă sursa principală de energie pe plan mondial. Industria modernă depinde de petrol şi produsele sale. Prin urmare, se va efectua analiza agenţilor economici, ce au deţinut licenţe pentru desfăşurarea activităţilor pe piaţa produselor petroliere la situaţia din 01.07.2011 (în continuare — licenţe), pentru formarea unei viziuni mai ample asupra activităţii contribuabililor nominalizaţi. Analiza a fost efectuată în baza informaţiei din dările de seamă fiscale şi din declaraţiile vamale, prezentate pentru perioada fiscală 2010 şi semestrul I al anilor 2010 şi 2011, precum şi din alte surse oficiale.

Din practica fiscală a ultimilor ani se observă o creștere a numărului agenţilor economici care prestează servicii de transport auto de mărfuri sau de pasageri și servicii de expediție, mulți dintre care activează în domeniul serviciilor de transport auto internațional. Un specific fiscal din punct de vedere a impozitării serviciilor de transport internațional este aplicarea TVA la cota zero în corespundere cu art. 104(a) din Titlul III al Codului fiscal și, respectiv, dreptul la restituirea TVA în baza art. 101(5) din Codul fiscal și Regulamentul privind restituirea TVA aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010. Reieșind din acest specific, corectitudinea calculării și declarării sumelor TVA de acești agenți economici reprezintă un risc sporit, care urmează a fi supus verificării minuțioase din partea organelor fiscale. De menţionat că, potrivit art. 3 din Codul transporturilor auto, aprobat prin Legea nr. 116-XIV din 29.07.1998, transportul internaţional este o operaţiune de transport de călători, bagaje şi mărfuri care se execută cu un autovehicul în afara sau din afara hotarelor Republicii Moldova.

Regulamentul respectiv stabileşte anumite atribuţii de execuţie a organelor de verificare şi control din domeniul producţiei alcoolice, metrologiei sau impunerii fiscale. Prevederile stipulate în Regulament, cu referinţă la fiecare organ de verificare şi control în parte, nu depăşesc sarcinile lor de serviciu. Totodată, Regulamentul prevede concretizări de caz şi procedură, care urmează a fi abordate întru evitarea confuziilor.

Consider că declanşarea procedurilor de insolvabilitate este ultima şansă din partea Serviciului Fiscal de Stat de a încasa restanţele admise de către contribuabili şi respectiv subiectului dat urmează de a fi atras o atenţie deosebită. Dar să nu uităm că pînă la declanşarea procedurii de insolvabilitate (ce este o procedură judiciară destul de vastă şi complicată la care în calitate de participanţi figurează nu numai inspectoratele fiscale teritoriale), organele Serviciului Fiscal de Stat urmează să aplice pe cale extrajudiciară (cu referinţă la prevederile Codului fiscal şi nu numai) toate măsurile de executare silită întru încasarea restanţelor.

Întru executarea punctului 3 alineatul 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 30-33, art. 288), cu modificările şi completările ulterioare, ORDON: Punctul 5 din Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 115 din 6 septembrie 2010 cu privire la aprobarea şi completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factură fiscală“ (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 194-196, art. 656), înregistrat la Ministerul Justiţiei cu numărul 774 din 16 septembrie 2010, se modifică şi va avea următorul cuprins:

Prin Legea RM nr. 194 din 15.07.2010 „Pentru modificarea şi completarea Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997” au fost operate modificări la prevederile art. 103 (7) din Codul Fiscal, fiind stabilite condiţiile de beneficiere de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor a scutirii de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de producţie şi anume articolul a fost completat cu următorul conţinut: „conform listei şi în modul stabilit de Guvern”.

Introducere Persoană juridică, conform Codului Fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu ultimele modificări şi completări, este orice societate comercială, cooperativă, întreprindere, instituţie, fundaţie, asociaţie, inclusiv creată cu participarea unei persoane străine, şi alte organizaţii, cu excepţia subdiviziunilor structurale ale organizaţiilor nominalizate ce nu dispun de patrimoniu autonom şi a formelor organizatorice cu statut de persoană fizică. La formele organizatorice cu statut de persoană fizică se atribuie întreprinderile individuale, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi alte forme potrivit legislaţiei.Pentru fiecare an calendaristic în care persoana juridică a activat se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului pe venit care trebuie achitată. Impozitul pe venit a persoanelor juridice reprezintă o contribuţie obligatorie către stat a unei părţi din veniturile obţinute de persoana juridică în urma practicării activităţii de întreprinzător. Această prelevare este cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

În asemenea caz, întreprinderea „A” va fi sancționată sau nu pentru achitarea în numerar? În art. 10 pct. 5 alineatul doi din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 sînt strict delimitate categoriile de persoane în folosul cărora pot fi achitate de către agenţii economici mijloace financiare în numerar. Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează altfel decît în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.

„Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale” (Codul Fiscal, Titlul V, art. 214). Încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare poate fi produsă inconştient, drept consecinţă a unei interpretări subiective şi eronate a legislaţiei şi, repsectiv, aplicarea ei neconformă, şi în cazul dat este valabilă expresia – necunoaşterea legii nu exonerează de răspundere. În unele cazuri însă, încălcările respective sunt bine „planificate”, fiind parte componentă a unei strategii complexe privind stabilirea modalităţii de camuflare a surselor de venit, obiectelor impozabile. Oricare ar constitui motivul producerii încălcării, este binevenit de a cunoaşte iniţial răspunderea stabilită de către legiuitor pentru aceasta, astfel încît chiar dacă tentaţia de a purcede la careva ilegalităţi este destul de mare, de a stabili iniţial un raport între avantje şi consecinţe.