La 30 martie curent, Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.MD” a marcat 7 ani de activitate. Poate că nu este un răstimp îndelungat, dar cu siguranță este o perioadă în care am reușit să devenim o familie mare, în care se regăsesc contabili, auditori, finansiști, economiști, jurnaliști, juriști, experți în diferite domenii. În acești 7 ani am reușit să punem o bază solidă pentru o societate mai bine informată în domeniul fiscal și să participăm la educarea unei generații de contribuabili onești, pentru că informarea contribuie direct la conformare.

Nomenclatura combinată a mărfurilor Republicii Moldova (NC), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO Nr. 231-237/529), pare a fi un instrument dificil de lucru, atunci când urmează a fi identificat codul mărfii, detalizat la nivel de nouă cifre, pentru părțile și accesoriile de autovehicule. Datorită faptului că NC conține mai mult de 10 mii de coduri tarifare fără aplicarea Regulilor generale de interpretare, clasificarea ar fi greu de realizat.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

În Monitorul Oficial din 3 noiembrie curent, Curtea de Conturi publică Hotărârea privind Raportul auditului performanței Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol „Filiera Vinului”.

Se prevede subvenționarea în avans a trei măsuri de sprijin pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDARM): îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale;renovarea și dezvoltarea localității rurale;diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. Pentru fiecare dintre măsurile menționate, alocația financiară anuală din Fond va constitui un cuantum de până la 5%, ce reprezintă circa 45 mil. lei, în conformitate cu sursele alocate Fondului în Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Cele mai de succes proiecte investiționale în domeniul agroindustrial au fost apreciate în cadrul Galei Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), ajunsă la cea de-a treia ediție. La eveniment au fost premiați 19 fermieri, companii și asociații care au contribuit semnificativ la dezvoltarea agriculturii în 2018.

Directorul Serviciului Vamal a depus ieri, 27 iunie, o cerere de demisie. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă, în care au fost prezentate realizările autorității vamale în ultimii trei ani (2016–2019), perioadă în care funcţia de director general al Serviciului Vamal (SV) a fost deținută de Vitalie Vrabie. Astfel, conform informației prezentate, SV a adus suplimentar în bugetul de stat încasări de peste 11,7 mld. lei. În ultimii trei ani au fost realizate o serie de proiecte importante ce au avut ca scop modernizarea autorității vamale.

Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de elaborare, încheiere și de monitorizare a implementării acordurilor de investiții cu privire la proiectele investiționale strategice. Încheierea acordurilor de investiții în cazul proiectelor investiționale strategice au ca scop reducerea riscurilor investiționale, stimularea activității în domeniul de activitate în care se realizează proiectul, inclusiv suport subiecților în implementarea acestuia, a menționat în cadrul ședinței Executivului ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Proiectul conține criteriile de selectare a proiectelor investiționale

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Politicile naționale existente nu asigură un sistem de management integrat al calității aerului, iar măsurile întreprinse de către responsabilii în domeniu sunt inferioare celor comunitare și nu sunt efective, a stabilit Curtea de Conturi în urma unui audit de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova.

Entitatea a livrat în anul 2017 la o instituție de stat echipamente. Importul și livrarea ulterioară a fost efectuată cu scutire de TVA cu drept de deducere, în baza scrisorii prezentate de instituție care a beneficiat de un grant. Pentru aceste echipamente s-a acordat garanție 2 ani. În baza garanției, echipamentele în cauză urmează a fi schimbate din motivul imposibilității reparației acestora. Noile echipamente au fost importate la cota TVA de 20% din lipsa posibilității acordării de către instituție a scrisorii în baza căreia poate fi aplicată scutirea de TVA cu drept de deducere. Care este procedura de schimbare a echipamentelor în această situație?

La 15 aprilie curent va fi abrogată Hotărârea Guvernului nr. 474/1998 cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar. Prevederile acesteia reglementează aspectele legate de domeniul MCC, însă dezvoltarea accelerată a domeniului IT a condiționat necesitatea modificărilor în legislația fiscală.

Mâine, 14 iunie 2019, va ieși de sub tipar nr. 192-202 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Subvenționarea creării locurilor de muncă, măsură de sprijin notificată de către Ministerul Finanțelor, constituie ajutor de stat, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012, comunică Consiliul Concurenței în decizia nr. ASS-46/18-27 din 24 aprilie 2019. Măsura de sprijin examinată constă în alocarea mijloacelor financiare în scopul subvenționării creării locurilor de muncă, beneficiarii subvenţiilor fiind persoanele juridice care practică activitate de întreprinzător în RM.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Forumul de afaceri Moldova-Belarus, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, care s-a desfășurat la Chișinău, a întrunit peste 45 de agenți economici din ambele țări. În discursul de deschidere a evenimentului, președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a specificat că relațiile comercial-economice cu Republica Belarus se menţin la nivel destul de înalt şi permanent se dezvoltă.

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Lapte este doar produsul natural, care nu are nici un fel de adaosuri sau extracție, iar laptele crud este cel care nu a fost tratat termic la peste 40 de grade Celsius și nici nu a fost supus unui tratament cu efect echivalent. Totodată, produse lactate sunt derivate exclusiv din lapte, fiind adăugate unele substanțe necesare fabricației lor, cu condiția ca acestea să nu fie utilizate în vederea înlocuirii, totale sau parțiale, a vreunui component al laptelui. Guvernul a aprobat în ședința din 7 martie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru lapte și produsele lactate.

Curtea de Apel Comrat a admis cererea de intentare a procesului de insolvabilitate în privința întreprinderii Zolotoi Aist, care este unul din cei mai mari producători de divin din țară, cu o tradiție de aproape 20 de ani. AGEPI a aplicat sechestrul asupra obiectelor de proprietate intelectuală, înregistrate pe numele întreprinderii ÎCS Zolotoi Aist SRL pentru a executa Încheierea Curţii de Apel Comrat din 20 mai 2017 privind admiterea spre examinare a cererii introductive privind intentarea procesului de insolvabilitate şi aplicarea sechestrului pe bunurile debitorului ÎCS Zolotoi Aist SRL.