Serviciul Vamal informează că de la începutul anului curent a colectat la bugetul de stat circa 27,5 mld. lei, fiind atestată o creștere de 2,6 % față de încasările din intervalul corespondent al anului 2022.

Atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent vor fi majorate cu 152 957,8 mii lei și vor constitui 38 833 562,5 mii lei.

La data de 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentrul anul 2023. În acest context, Serviciul Fiscal de Stat

Zilele concediului de odihnă anual nefolosite de către funcționarii publici după expirarea termenului de 2 ani ar putea fi considerate stinse, în cazul în care salariatul nu a beneficiat de concediul respectiv din motive imputabile acestuia.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, la data de 2 mai 2023 expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (CET18) de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentrul anul 2022. Creşterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Potrivit Codului fiscal, active de capital constituie:

Serviciul Vamal informează că în primele șase luni ale anului curent, a colectat la bugetul de stat circa 16,3 mld. lei, fiind atestată o creștere de 4,9 % față de încasările înregistrate în perioada similară a anului 2022. Doar în perioada 26 iunie – 02 iulie 2023, încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat constituie peste 632,4 mil. lei.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege care prevede ajustarea cadrului normativ la noul mandat al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Necesitatea modificărilor legislative a fost determinată de redistribuirea unor competențe între CNPF și Banca Națională a Moldovei, începând cu 1 iulie anul curent.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;

În perioada 20 - 26 martie 2023, încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat au constituit peste 675,3 mil. lei, iar de la începutul anului curent, autoritatea vamală a colectat la bugetul de stat circa 7,8 mld. lei, fiind atestată o creștere de 18,5 % față de încasările din perioada similară al anului 2022.

Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Codul fiscal subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt: a) persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător, persoanele care desfășoară servicii profesionale,

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;

Din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul curent, în bugetele locale vor fi repartizate transferuri cu destinaţie specială în sumă de 134,2 mil.lei în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru asigurarea prevederilor cadrului normativ privind salarizarea în sectorul bugetar.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii de Guvern privind repartizarea și redistribuirea unor alocații aprobate în Legea bugetului de stat pentru anul 2021.

Operatorii din domeniul alimentar vor putea dona alimentele în cadrul ultimei treimi din termenul de valabilitate a produsului, stabilit în conformitate cu data-limită de consum ori data durabilităţii minimale sau cu data fabricării și termenul de valabilitate. Legea nr. 299 din 3 noiembrie 2022 privind prevenirea pierderii și risipei de alimente, ce stabilește asigurarea tranziției către o economie circulară prin menținerea alimentelor în circuitul consumului și evitarea formării deșeurilor alimentare, a fost publicată în Monitorul Oficial din 25 noiembrie curent.

Proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost aprobat de către Parlament în lectura a doua în cadrul ședinței plenare din 31 martie anul curent. De menționat, că principiile subvenționării în agricultură au fost revizuite în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la UE, precum și a angajamentelor internaționale asumate de țara noastră privind apropierea graduală a normelor naționale cu cele ale Politicii Agricole Comune.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Pentru perioada fiscală 2022, persoanele juridice și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător au prezentat 104 965 declarații cu privire la impozitul pe venit, dintre care 58 mii declarații au fost depuse de persoane juridice, 34 744 – de agenți economici subiecți ai sectorului IMM, 7654 – de ONC și 2518 – de persoanele care desfășoară activitatea în sectorul justiției.

Proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 ianuarie 2023. Potrivit autorilor, principiile subvenționării în agricultură vor fi revizuite în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la UE, precum și a angajamentelor internaționale asumate de țara noastră privind apropierea graduală a normelor naționale cu cele ale Politicii Agricole Comune.

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

În cazul ajustării tarifelor reglementate pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de producere și/sau transportare a apei în vederea redistribuirii, pentru serviciul public de canalizare și epurare a apelor uzate în decursul anului de gestiune, devierile tarifare formate de la începutul anului de gestiune până la momentul ajustării tarifelor reglementate vor fi incluse în calculul tarifelor ajustate în cuantum ca să asigure cel puţin acoperirea cheltuielilor justificate, care vor fi suportate de operator din momentul ajustării tarifelor până la sfârșitul anului de gestiune.

Este obligat rezidentul zonei economice libere (ZEL) să prezinte Darea de seamă POLMED?