Exemplu: Compania „X” a închiriat un spațiu comercial şi, în conformitate cu contractul de arendă, efectuează reparație şi pregătirea spațiilor din cont propriu (pe cheltuiala locatarului).

Proiectul de lege privind aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (SND) a fost aprobat ieri, 18 noiembrie curent, în lectură finală cu 54 de voturi.

Republica Moldova va continua tranziția către o economie verde. În acest scop Ministerul Mediului a elaborat conceptul Programului de promovare a economiei verzi pentru anii 2023-2025, care a fost prezentat astăzi, 18 ianuarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Din 1 iunie 2023 în țara noastră va fi lansat un nou program ce va fi implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și va fi destinat întreprinderilor mici și mijlocii care implementează proiecte investiționale innovative.

Până la sfârșitul anului 2030, Moldova urmează să asigure administrație publică centrală și locală capabilă să asigure condițiile pentru dezvoltarea sustenabilă a țării, cu un nivel ridicat de integritate și competență, astfel încât să gestioneze cu eficiență și să asigure servicii publice de calitate; să câștige respectul și încrederea cetățenilor; să-și consolideze capacitatea de fundamentare și implementare a politicilor publice și să răspundă provocărilor în procesul de aderare la UE.

Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase va fi reglementat în Codul fiscal (CF). În cadrul ședinței plenare ale Parlamentului din 7 aprilie în lectura a doua a fost aprobat cu 54 de voturi proiectul de lege ce prevede suplinirea Titlului II al CF cu capitolul 104 (art. 6920-6925), prevederile căruia se vor aplica doar în cazul activităților de comercializare de către persoanele fizice rezidente către agenții economici licențiați a deșeurilor de metale feroase și neferoase pe teritoriul Moldovei. Nomenclatorul de deșeuri de metale care pot fi colectate de subiecții impozabili va fi stabilit de Ministerul Mediului.  

„Până la sfârșitul anului 2020, avem stringentă necesitate de a aproba în Parlament proiectul de politică bugetar fiscală pentru 2021 și proiectele Bugetelor anuale. Vom depune toate eforturile ca cel târziu pe 1 decembrie aceste proiecte să fie aprobate în Guvern. Acestea imediat vor merge la Parlament pentru examinare și votare în primă lectură, ca ulterior, către 20-21 decembrie, sa fie aprobate în lectură finală. Bugetul pentru 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în anul 2020, cu investiții masive în infrastructură și cu nivel majorat de plăți sociale”, a spus prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala întrunire de luni cu președintele Parlamentului și președintele RM.  

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii prevede suplinirea actului normativ cu articolul ce stabilește scopurile, atribuțiile și modul de funcționare a Fondului pentru Antreprenoriat și Creșterea Economică a Moldovei (FACEM). Documentul a fost aprobat de Parlament în lectura a doua în cadrul ședinței plenare din 24 noiembrie 2022.

Principalele obiective ale proiectului sunt identificarea instrumentelor pentru creșterea economică, simplificarea mecanismului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor, precum și îmbunătățirea proceselor de raportare fiscală, dar și armonizarea legislației naționale cu cea a UE.

În perioada 19-20 noiembrie curent, în țara noastră s-a desfășurat un important eveniment consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investițiilor – Moldova Business Week 2020. În condițiile impuse de pandemie, ediția din acest an a avut loc în format online, cu participarea a circa 1200 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitorilor străini și oameni de afaceri din 70 de țări.   Organizatorii au oferit și paneluri de discuții, în calitate de experți fiind invitați specialiști internaționali și locali din diferite domenii.

În trimestrul III al anului curent, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 8074,3 lei, fiind în creștere cu 2,9% față de trimestrul precedent și cu 9,3% față de trimestrul III al anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar s-au înregistrat în sectoarele informații și comunicații (18118,4 lei); activități financiare și de asigurări (14099,3 lei) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (13799,1 lei).  

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis astăzi, 5 mai 2022, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3,0 puncte procentuale – de la 12,5% până la nivelul de 15,5% anual.   Respectiv, ratele de dobândă la creditele overnight, precum și la depozitele overnight se majorează cu 3 p.p., fiind stabilite la nivel de 17,5% anual și, respectiv, 13,5% anual.  

Ministerul Muncii și Protecției Sociale și-a consolidat eforturile de modernizare și reorganizare a Inspectoratului de Stat a Muncii, punând accent pe combaterea muncii nedeclarate în unitățile din țară.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) conține și modificări și la Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ce au ca scop promovarea acțiunilor privind diminuarea tranzacțiilor în numerar.

În temeiul art. 27 din Legea nr. 181/2014 finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale (în continuare – Legea nr. 181/2014) şi în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Ministerul Economiei anunță despre elaborarea unui proiect de lege prin care se propune reformarea SRL-ului. Prin acest proiect se propun intervenții în mai multe acte normative: Legea nr. 135/2007 privind societățile cu răspundere limitată; Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni; Legea nr. 220/2007privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali; Legea nr. 171/2012 privind piața de capital; Legea nr. 234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, precum și în Codul fiscal.

La înstrăinarea imobilului deținut în proprietate de mai mulți coproprietari pe cote-părți (persoane fizice rezidente), apare obligația de a depune declarația fiecare în mod individual?

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Cu ocazia lansării celei de-a XIX-a ediții a publicației bianuale „MEGA”, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și-au propus să aducă în discuție principalele evoluții economice din anul 2018, să prognozeze și să releve riscurile care ar putea compromite creșterea economică de anul viitor. Potrivit experților, în anul 2018, economia moldovenească a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, care a inclus practic toate sectoarele esențiale. Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții a fost înregistrată de creșterea deficitului în comerțul exterior.

Ministerul Economiei și Infrastructurii și ODIMM au început vizitele de documentare în teritoriu privind implementarea Programului-pilot de creare a Platformelor Industriale Multifuncționale (PIM). Primele vizite au avut loc în raioanele Anenii Noi și Basarabeasca, fiind discutate cu reprezentanții administrației publice locale profilurile celor două regiuni pentru identificarea specificului domeniului de activitate a PIM-urilor.   Oficialii au examinat mersul lucrărilor de creare a infrastructurii de utilități, construcția și amenajarea rețelelor de telecomunicații, a sistemelor de alimentare cu energie electrică, a rețelei de alimentare cu gaze, apă și canalizare, căile de transport, precum și condițiile administrative și juridice.