Partea I

Potrivit art. 99 alin. (1) al Codului fiscal (CF) livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este angajat al furnizorului constituie livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

Conform modului de completare a Notei de informare (Forma IALS), aprobat respectiv prin Ordinele Ministerului Finanțelor nr. 140 din 20 noiembrie 2017, nr. 149 din 5 septembrie 2018, în coloana 6 se indică suma totală a venitului îndreptat spre achitare în perioada fiscală.

Entitatea „Intermediar” SRL prestează servicii de intermediere „Beneficiar” SA, în baza unui contract încheiat între părți. Obiectul contractului constituie identificarea de către „Intermediar” SRL a unor cumpărători pentru bunurile comercializate de „Beneficiar” SA, în schimbul unui comision de 10% (stabilit prin contract). Respectiv, cumpărătorul achită intermediarului prețul integral al mărfii livrate, ceea ce nu reprezintă un venit al entității „Intermediar” SRL. Pot fi considerate plățile pentru marfa livrată sume colectate în numele unor părți terțe?

Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților, dacă agentul economic până în luna mai a aplicat regimul general de impozitare, iar începând cu luna iulie acesta s-a înregistrat ca rezident al parcurilor pentru tehnologia informaţiei? Urmează oare aceste plăți să fie constatate ca facilități acordate angajaților?

În trimestrul II al anului 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 7302,6 lei, înregistrând o creștere de 14,6% față de trimestrul II 2018, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, câștigul salarial mediu lunar în sectorul bugetar a constituit 6676,2 lei, în creștere cu 19,9% față de trimestrul II 2018, iar în sectorul economic – 7535,6 lei, cu 12,8% mai mult față de trimestrul II 2018.

În trimestrul I al anului 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6923,0 lei, înregistrând o creștere de 17,2% față de trimestrul I al anului 2018, comunică Biroul Național de Statistică. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu lunar a constituit în anul curent 6842,0 lei, în creștere cu 26,5% față de trimestrul I al anului precedent, iar în sectorul economic – 6954,3 lei, în creștere cu 13,9% în comparație cu trimestrul I din 2018. Conform datelor, în agricultură salariul mediu lunar a constituit 4241,1 lei, în creștere cu 14,2% față de aceiași perioadă din anul 2018. Totodată, în industrie salariul a fost de 6480,8 lei, mai mult cu 9,8% față de anul 2018, iar în construcții câștigul salarial mediu lunar a fost de 6558 lei, în creștere cu 17,2%

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

Producătorul agricol a încheiat un contract de creștere a porumbului pentru producerea nutrețurilor. La ce cotă TVA va fi impozitată masa verde, vândută cumpărătorului? În conformitate cu prevederile art.96 lit. b.) din Codul fiscal, la producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare:

Pentru a avea dreptul la deducerea cheltuielilor suportate pentru asigurarea cu hrană a angajaților, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare a angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă în raport cu un angajat. Această precizare este adusă prin proiectul de modificare și completare a Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, dar și a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, ambele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor.

În cazul în care persoana fizică cetăţean transmite în locațiune agentului economic un teren (altul decât cel agricol), care sunt obligațiile fiscale ale participanților aferente impozitului pe venit? Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 6 iunie 2002, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chiria.

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri: • în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă; • în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Din 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real poate fi stabilit în mărime de 16,42 lei pe oră sau 2775 lei pe lună. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la modificarea punctului 1 din Hotărârea Guvernului nr.165 /2010”. În argumentarea cuantumului propus spre aprobare autorii proiectului vin cu un calcul, la baza căruia sunt puse salariul minim garantat în sectorul real al economiei pentru anul precedent (2610 lei lunar), indicele prețurilor de consum în anul 2018 față de anul 2017 (103,0 %), rata de creștere/descreștere a valorii adăugate brute în anul 2018 față de anul 2017 (104,2 %) și rata de creștere/descreștere a numărului mediu al salariaților în anul 2018 față de anul 2017 (100,9 %).

Agenția de turism a procurat de la agentul economic nerezident (turoperator) servicii de cazare. Urmează agenția turistică să reflecte la venituri comisionul primit urmare al acestei tranzacții? Potrivit art.12 din Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006 (Legea nr. 352/2006), agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi:

Modul de determinare a creșterii și pierderilor de capital se reglementează de cap. 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11.07.2018 (HG nr.693/2018). Potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Reprezint o companie care realizează un salariu mediu lunar brut de 5100 lei. Dacă acordăm tichete de masă salariaților noștri, putem beneficia de deductibilitatea sumelor alocate în acest scop? Comparativ cu acordarea hranei organizate pentru angajați, opțiunea tichetelor de masă oferă angajatorului beneficiul necondiționării deductibilității sumelor de realizare a unui salariu mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din salariul mediu lunar pe economie prognozat pe anul în curs.

În trimestrul I din anul curent, veniturile asigurătorilor au crescut în raport cu perioada respectivă a anului 2018 cu 28,0%, iar cheltuielile – cu 23,0%. Profitul până la impozitare s-a majorat de 5 ori comparativ cu perioada respectivă a anului precedent, informează Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea asiguratorilor în ianuarie-martie 2019. Astfel, veniturile totale constituie 646,4 mil. lei, dintre care 569,9 mil. lei provin din activitatea operațională. Cheltuielile constituie 614,6 mil. lei, cele aferente activității operaționale fiind 556,7 mil. lei.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.