Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Dezvoltarea socială și economică echilibrată durabilă pe întreg teritoriul țării,  sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii cu accent sporit pe inovare, transfer de tehnologii și dezvoltare durabilă și atragerea investițiilor și promovarea regiunilor în calitate de poli de dezvoltare sunt obiectivele Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncționale, aprobat de Guvernul RM prin Hotărârea nr.748 din 13 octombrie. Documentul a fost publicat vineri, 23 octombrie, în MO și a intrat în vigoare.   Scopul Programului este creșterea competitivității, productivității, ocupării forței de muncă a sectorului industrial pe întreg teritoriul țării, ținând cont de faptul că, conform datelor statistice oferite de BNS, ponderea ramurii industriale

Pentru a obţine permisiunea de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca, desenul sau modelul industrial, solicitantul va depune în adresa Comisiei (formată din reprezentanți ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Academiei de Științe, Ministerului Justiției, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării etc.) o cerere.   AGEPI a elaborat și propune spre consultare publică proiectul   hotărârii privind modul și condițiile de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen sau model industrial.

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

Pe parcursul anului 2019, Consiliul Concurenței a realizat 74 de investigații cu privire la încălcarea legislației concurențiale, dintre care 24 au fost finalizate,  potrivit Raportului privind activitatea Consiliului Concurenței pentru anul 2019,  publicat pe pagina web a instituției.   Astfel, principalele încălcări examinate și constatate se referă la acțiuni anticoncurențiale ale autorităților publice, concentrări economice nenotificate, acțiuni de concurență neloială și abuz de poziție dominantă.

Persoanele juridice înregistrate sau cu reședință în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență sau în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, sau înregistrate în RM în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență nu vor fi acceptate în calitate de participanți la privatizare în Republica Moldova.   Proiectul legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (numit și legea deoffshorizării) a fost examinat de către Comisia economie, buget şi finanţe

Genurile de asistenţă juridică calificată pe care urmează să le acorde avocaţii persoanelor fizice şi juridice sunt enumerate în art. 8 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002 (în continuare – Legea nr.1260). Alin. (2) al acestui articol stabileşte că acordarea asistenţei juridice prevăzute la alin.(1) lit. c) şi e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel. Totodată, reglementările Legii nr.1260 conţin şi noţiunea de avocat stagiar, care, potrivit art. 15, poate fi cetăţean al RM licenţiat în drept, în privinţa căruia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei şi care are o reputaţie ireproşabilă, a promovat examenul de admitere la stagiu şi care a încheiat cu unul dintre avocaţi contract de efectuare a stagiului profesional, condiția dată fiind obligatorie.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), instituție ce deține licență pentru activitatea de broker vamal, informează agenții economici care au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceștia pot solicita serviciile respective de la cele 11 reprezentanțe de brokeraj vamal ale CTIF ce activează la punctele de trecere a frontierei de stat și la posturile vamale interne.   Reprezentanțele CTIF sunt amplasate în cele mai importante puncte de trecere a frontierei de stat rutiere (Leușeni, Giurgiulești, Sculeni, Cuciurgan), punctul feroviar (Ungheni), dar și la posturile vamale interne, având o acoperire pentru toate cele trei birouri vamale Nord, Centru și Sud.

Pentru recunoașterea grupului de producători agricoli, administratorul sau reprezentantul grupului va depune la Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului o cerere, la care vor fi anexate: • copia legalizată de pe actele de constituire • copia de pe decizia adunării generale a grupului în care se menţionează acordul lor pentru efectuarea demersurilor legale în vederea recunoaşterii ca grup de producători • dovada deţinerii legale a terenurilor agricole de către fiecare membru • declaraţia pe propria răspundere a fiecărui membru al grupului din care să rezulte că nu aparţine unui alt grup.Guvernul a aprobat, în cadrul ședinței de ieri, 23 septembrie 2020, proiectul  hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de recunoaștere a grupurilor de producători agricoli.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, prin Dispoziţia nr. 2 a Comisiei pentru Situații Excepționale, adoptată în cadrul ședinței din 8 aprilie 2021, au fost operate mai multe modificări în legislația în vigoare, inclusiv în partea ce ține de normele fiscale. 1. Se extinde perioada de implementare a Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv. De asemenea, se prelungește perioada de implementare a Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021 inclusiv.

Cabinetul avocatului închiriază de la persoana juridica un spațiu comercial si dă în sublocațiune, cu acordul Locatorului principal, o parte din spațiul închiriat, la același cost şi condiții care sunt indicate în contractul de bază (nu înregistrează sumele pentru sublocațiune nici la clasa de cheltuieli, nici la clasa de venituri în partea ce ţine de spațiul dat în sublocațiune, pentru evidenta serviciilor de sublocațiune folosindu-se contul 836 — costuri refacturate), la doi sublocatari — unui administrator autorizat şi organizației necomerciale.

Conform art. 243 Cod fiscal (CF), cazul de încălcare fiscală se examinează în prezenţa persoanei trase la răspundere pentru săvârşirea încălcării. Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunţă persoana în scris (prin citaţie) despre locul, data şi ora examinării cazului. Cazul de încălcare fiscală poate fi examinat în lipsa persoanei trase la răspundere pentru săvârşirea încălcării numai dacă există informaţii că a fost anunţată în modul stabilit despre locul, data şi ora examinării cazului şi dacă de la ea nu a parvenit un demers argumentat de a fi amânată examinarea.

Plafonul de notificare la Banca Națională a Moldovei (BNM) a împrumuturilor/ creditelor/ garanțiilor primite de rezidenți de la nerezidenți se propune a fi diminuat de la 50 mii euro la 10 mii euro. Inițiativa este parte componentă a proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară elaborat de către Ministerul Finanțelor. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 5 noiembrie curent.   Conform autorilor proiectului, diminuarea plafonului  a fost propusă din considerentul că notificarea este o procedură statistică ce are drept scop de a asigura informarea BNM privind activele și angajamentele externe sub formă de

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 8.1: Tratamentul aplicat, în conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare   1. Care este, în conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare, atunci când se evaluează mărfurile cărora li se aplică aceste credite? 2. Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz:

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.