Rescrierea Codului fiscal este o prioritate în acest an pentru Ministerul Finanțelor, a menționat secretarul de stat al Ministerului, Veronica Vragaleva, în cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de imapct”, care s-a desfăşurat ieri, 28 martie 2018. Veronica Vragaleva a informat că nu este vorba despre elaborarea și aprobarea unui Cod fiscal nou, ci mai degrabă despre rescrierea a tot ceea ce avem. Astfel, conform reprezentantului Ministerului Finanţelor, mecanismele lucrative care sunt foarte bune și nu contravin practicilor internaționale din domeniu vor fi păstrate, reactualizate și adaptate.

În conformitate cu prevederile art.541 alin.(3) lit.a) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări, pot alege regimul de impozitare IVAO sau regimul de impozitare aplicat în modul general

Conform estimărilor Biroului Național de Statistică (BNS), urmare a creșterii mai lente a ratei lunare a inflației în luna mai curent, în raport cu rata lunară a inflației din mai anul 2022 (2 la sută), rata anuală a inflației în mai 2023 (16,3%) s-a micșorat cu 1,8 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în aprilie 2023 comparativ cu aprilie 2022 (18,1%). Astfel, a fost marcată reducerea în continuare a ratei anuale a inflației, înregistrată începând cu luna noiembrie a anului 2022.

În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2023. Conform acestuia, pe parcursul anului viitor ar putea fi supuși controlului de stat 12 rezidenți.

Sectorul IMM este motorul economiei naționale, care, însă, este în faza de dezvoltare, având un potențial înalt nevalorificat. Companiile mici și mijlocii prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt micro-întreprinderi cu un număr mai mic de 10 angajați (în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere), dar care asigură 60,1% din locurile de muncă și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.   Pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector autoritățile, cu suportul experților europeni, au elaborat conceptul Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (PACC), care  a fost prezentat astăzi, 15 aprilie,

La stabilirea criteriilor de risc pentru realizarea controlului de stat în domeniul securității și sănătății în muncă au prioritate riscurile ale căror existență și intensitate indică atât probabilitatea cauzării de daune vieții și sănătății angajaților, cât și probabilitatea încălcării condițiilor sigure de muncă .

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

Prin procesele-verbale întocmite ANRCETI a constatat că 29 persoane fizice și juridice au încălcat regulile de protecție a liniilor și instalațiilor de comunicații electronice. Pentru comiterea acestor încălcări persoanele respective au fost sancționate cu amenzi de la 30 la 240 UC (de la 1500 până la 12000 lei).

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 279/2023 (în vigoare începând cu data de ieri, 15.05.2023), au fost operate modificări în procedura de stingere prin compensare a obligației fiscale și de restituire a mijloacelor bănești din buget (inclusiv a sumei plătite în plus), care este prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2017 (în continuare – Regulament).

Prin hotărârea generală a societății cu răspundere limitată (SRL), capitalul social al acesteia va putea fi majorat prin vărsarea aporturilor suplimentare de către asociați și/sau terți.

Art. 96 lit.b) prima liniuța din Codul fiscal prevede că, cota redusă a TVA de 8% se aplică la pâinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300, 190590700, 190590800), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405, 040610300 şi 040610500 – cu un conţinut de grăsimi de maximum 40% din greutate), livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii, care sunt scutite de TVA în conformitate cu art.103 alin. (1) pct.2).

Ca urmare a modificării Convenţiei TIR prin introducerea eTIR – alternativă a actualei proceduri pe suport de hârtie a Carnetului TIR, a sistemelor electronice de declarare electronică preventivă (EPD) și a schimbului electronic de date SafeTIR, Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de astăzi, 23 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern pentru

În cazul intentării procedurii de insolvabilitate a unității, contractul colectiv de muncă, încheiat anterior declanșării acestei proceduri, va continua să producă efecte pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului. Modificarea, completarea sau încheierea unui nou contract colectiv de muncă la unitatea aflată în proces de insolvabilitate se face numai prin acordul comun al ambelor părți.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 59 de voturi,  proiectul de lege ce are drept scop modernizarea relațiilor de muncă, precum și creșterea productivității și competitivității muncii.

Astăzi, 10 februarie, au intrat în vigoare modificările la Ordinul nr.3/2023 a Ministerului Finanțelor, prin care a fost aprobat Regulamentul privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli. În continuare oferim integral textul Ordinului nr.12 din 8 februarie, emis de același minister, care este publicat în MO.

Îmbunătățirea guvernanței domeniului securității alimentare în scopul prevenirii și gestionării mai eficiente a potențialelor crize de insecuritate alimentară; facilitarea comerțului internațional în vederea asigurării securității alimentare; dezvoltarea unei piețe locale eficiente și sigure; creșterea productivității în sectorul agroalimentar; asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la produse alimentare sunt obiectivele generale ale Strategiei securității alimentare a Republicii Moldova

Documentarea, repartizarea și deducerea cheltuielilor privind alimentarea automobilelor cu motor electric și/sau hibrid, nefiind expres stipulate în legislația națională ce reglementează evidența contabilă, continuă să provoace întrebări agenților economici. Astăzi venim cu unele precizări ce țin de aspectele indicate supra.   Aici reiterăm normele legale ce reglementează ținerea evidenței contabile. Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 stabileşte cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în RM.  

Comisia pentru situații Excepționale a publicat Dispoziția nr.13 din 31 martie, prin care sunt aprobate măsuri suplimentare de gestionare a crizei refugiaților ( crearea Centrului Unic de Gestionare a Crizei, distribuirea ajutoarelor umanitare, inclusiv livrarea în Ucraina a loturilor de ajutoare internaționale intrate în Republica Moldova; dar și din rezervele de stat etc.), de tranziție în domeniul justiției (acestea vor fi puse în aplicare din 4 aprilie 2022), precum și de ordin economic, avându-se în vedere un șir de derogări de la prevederile Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului.

Cartuşele şi rezervele pentru ţigarete electronice, preparatele destinate utilizării în cartuşe şi rezerve pentru ţigarete electronice de la poziția tarifară 382499960 vor fi marcate obligatoriu cu timbru de acciză pentru fiecare unitate în parte. Aplicarea timbrului de acciză de către producător se va efectua direct pe pachet.   Proiectul de lege ce prevede completarea art. 123 din Codul fiscal a fost înaintat cu titlul de inițiativă legislativă de un grup de deputați și a fost examinat în cadrul ședințelor mai multor comisii parlamentare, convocate pe data de 13 aprilie.

Serviciul Fiscal de Stat, suplimentar atribuțiilor prevăzute de Codul fiscal, exercită și atribuții de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, a celor fără stăpân, a celor sechestrate perisabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.   Astfel, la situația din 1 ianuarie 2022, la evidența autorității fiscale se aflau stocuri de bunuri confiscate în sumă de peste 17,587 mil. lei. Totodată, pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2022 – 1 iunie 2022, la evidență au fost preluate bunuri confiscate în baza a 290 procese-verbale, valoarea acestora constituind 8,46 mil. lei.

Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul