În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017), situațiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a altor informații aferente activității entității. În vederea realizării acestui obiectiv, pe care trebuie să o ofere contabilitatea, se impune respectarea principiului prudenței, prevăzut în art. 6 din Legea nr. 287/2017, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea activelor și a veniturilor și/sau subevaluarea datoriilor și a cheltuielilor.

 Conform prevederilor art. 211 alin. (9) din Legea 231/2010 cu privire la comerțul interior, produsele alimentare care au fost achiziţionate cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative stipulate în contractele de livrare a produselor, dar care au devenit neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar, inclusiv prin expirarea datei-limită de consum/datei durabilităţii minimale a acestora, nu pot fi returnate furnizorului. Comerciantul este obligat să lichideze (să distrugă) produsele alimentare neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar.

Entitatea plătitoare de TVA a procurat un bun imobil – proprietate a unei întreprinderi înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate. Furnizorul imobilului a eliberat factură fiscală pe livrarea în cauză fără mențiunea „taxare inversă”. Are oare dreptul cumpărătorul la calcularea de sine stătătoare și achitarea TVA, dar și dreptul la deducere a sumei TVA aferent procurării imobilului respectiv în baza facturii fiscale care nu conține această mențiune?  

În calitate de organ de control, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) poate aplica sancțiuni atât pentru încălcări fiscale prevăzute de Codul fiscal (în continuare – CF), cât și pentru încălcări prevăzute expres de alte acte normative, cum sunt, spre exemplu, Legea nr. 1466/1998

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

În cazul în care persoana întreținută a obținut o moștenire în mărime de 25 000 de lei, va avea dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută reglementată la art. 35 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 35 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18 900 de lei anual.

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023). A fost modificată modalitatea de determinare a facilității fiscale aferentă sumei dobânzii, pentru creditele acordate angajaților.

Organizația necomercială (în continuare ON) este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare (art.5 pct.14) CF).

(Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Una din formele de comerţ virtual răspândite pe larg la nivel internaţional, dar care cucerește teren și pe piaţa Republicii Moldova este dropshipping-ul (din engleză - livrare directă). Dropshipping-ul reprezintă un tip de activitate de întreprinzător, în special online, care constă în vânzarea mărfurilor producătorului/furnizorului de către un intermediar (denumit în cadrul acestor tranzacţii dropshipper).

Pe agenda Parlamentului este inclusă inițiativa legislativă privind compensarea cheltuielilor pentru consumul gazelor naturale/energiei termice în perioada rece a anului (1 noiembrie 2021 – 31 decembrie 2021; 1 ianuarie 2022 – 31 martie 2022) ce are ca scop susţinerea consumatorilor casnici prin compensarea diferenței în urma majorării tarifelor.   Documentul stabilește mecanismul de compensare a diferenței în urma majorării tarifelor pentru consumul de gaze naturale. Conform proiectului, compensarea diferenței pentru fiecare consumator casnic va constitui:  

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Ca rezultat al decizii instanței de judecată executorul judecătoresc a extras de la contul bancar al agentului economic suma salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, care urmează să fie  plătită în folosul angajatului eliberat nelegitim din serviciu. Cum urmează de a fi achitată suma impozitului pe venit și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? Particularitățile specifice aferente modului de reținere a  impozitului pe venit din salariu și din alte plăți sunt stabilite

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Conform art.102 alin.(10) lit.a) din Codul fiscal, subiectul impozabil va avea dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate când va dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA.

În evidența financiară a întreprinderii „X” este reflectată o datorie față de alt agent economic „Y”, care este formată în martie 2018 însă care nu va fi achitată față de acesta deoarece agentul economic „Y” a fost lichidat în noiembrie 2021 în baza hotărârii instanței judecătorești. Se consideră în cazul de față că termenul de prescripție pentru datoria respectivă a expirat și dacă da care sunt acțiunile agentului economic „X” în situația dată?

La prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit CET18 pentru anul 2021 contribuabilii vor ține cont de unele intervenții în formular, ce urmează a fi aprobate prin ordin de către Ministerul Finanțelor. Proiectul acestuia este propus de autoritate pentru consultări publice și are drept scop aducerea în concordanță a formularului CET18 cu prevederile Codului fiscal, puse în aplicare din 1 ianuarie 2021, și acordând posibilitatea persoanelor fizice nerezidente de a-și deduce, în scopuri fiscale, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală la declararea veniturilor obținute în RM.   Astfel, se propune ca în anexa nr.1, Secțiunea a treia compartimentul H în rândul indicatorului H1 contribuabilul să reflecte veniturile sub formă de salariu

Întreprinderea a înstrăinat un mijloc fix la valoare mai mică decât valoarea contabilă a acestuia. În ce boxă a Declarației privind TVA urmează a fi reflectată suma TVA calculată suplimentar, ținând cont de prevederile art.97 alin.(5) CF?