Potrivit art.14 pct.2. din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative, ce se referă la delimitarea regimului de antrepozit și de producție în zonele libere. După cum se menționează în nota informativă, proiectul este elaborate în vederea eficientizării activității Zonelor Economice Libere (ZEL) din

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că la data de 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentrul anul 2023.

Orice activitate exercitată în condițiile legii, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană cu scopul de a obţine venit sau în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit, se consideră activitate de întreprinzător/afacere (business).

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.

Contribuabilii (persoane fizice rezidente) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător și care au un venit anual mai mare de 360 mii lei din surse impozabile, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901, nu vor avea dreptul să beneficieze de scutirea personală stabilită anual la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (CF). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Scopul proiectului constă în aducerea prevederilor unor Regulamente în concordanță cu modificările și completările operate în CF prin Legea nr.122 din 16 august 2019 (publicată MO din 6 septembrie curent).

Conform art.112 alin.(3) din Codul fiscal, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 milioane de lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2) CF. 

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025).

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Agentul economic oferă în locațiune spațiu comercial. Are dreptul să refactureze energia electrică și termică către locatar cu un adaos comercial de 10-20%?

Apare obligația pentru persoana juridică rezidentă a Republicii Moldova de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată din venitul acordat nerezidentului din activitatea desfășurată peste hotarele țării conform contractului (acordului) de muncă?

Prevederile art.21 alin.(6) din Codul fiscal (în continuare – Cod) în redacția Legii nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, prevedea, începând cu perioada fiscală 2023, veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă urma a fi

Principalele prevederi ale proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală 2024 au fost discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Finanțelor, la care au participat, inclusiv, conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal.

Urmează a fi calculată TVA la diferența de sumă aferentă livrărilor către persoane interdependente, dacă prețul de vânzare cu TVA este mai mare decât cel de achiziție, însă costurile sunt mai mari ca valorea de vânzare fără TVA.

Suntem o companie de asigurări și, conform contractului CASCO, în caz de producere a unui caz asigurat care a dus la daună totală, despăgubirea de asigurare se achitată integral, iar epava urmează a fi transmisă în proprietatea Asiguratorului. Este obligată persoana juridică în proprietea căreia se află la moment epava să elibereze factura fiscală livrare sau non livrare?

La prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit CET18 pentru anul 2021 contribuabilii vor ține cont de unele intervenții în formular, ce urmează a fi aprobate prin ordin de către Ministerul Finanțelor. Proiectul acestuia este propus de autoritate pentru consultări publice și are drept scop aducerea în concordanță a formularului CET18 cu prevederile Codului fiscal, puse în aplicare din 1 ianuarie 2021, și acordând posibilitatea persoanelor fizice nerezidente de a-și deduce, în scopuri fiscale, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală la declararea veniturilor obținute în RM.   Astfel, se propune ca în anexa nr.1, Secțiunea a treia compartimentul H în rândul indicatorului H1 contribuabilul să reflecte veniturile sub formă de salariu

Pachetul de lege nr. II ce se referă la facilitarea activității mediului de afaceri prin reducerea birocrației în domeniul fiscal și vamal, anunțat în cadrului unui briefing de presă săptămâna curentă, a fost expus pentru consultări publice.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.  Darea de seamă fiscală privind veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, cu excepția dării de seamă indicate la alin. (3) din articolul menționat, pentru care este prevăzut alt termen de prezentare. 

Aferent prevederilor art. 102 alin.10 lit. d) din Codul fiscal, entitatea a efectuat procurări în baza bonului fiscal emis de ECC conectat la MEV în valoare de 2100 lei, cu reducere de 10%, respectiv în bon e reflectată suma 1890 lei. Are dreptul entitatea să aplice norma dată?

Se propune introducerea unui regim special pentru importurile și livrările de gaze naturale prin rețele de gaze naturale și de energie electrică, potrivit căruia locul livrării de gaze prin rețelele de gaze naturale și a energiei electrice, înainte ca bunurile să ajungă în etapa finală de consum, trebuie să fie locul în care clientul și-a stabilit sediul activității economice.