Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii şi termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați1 în art.92 şi art.22611 din Codul fiscal (CF).

Prin derogare de la prevederile art. 83 alin. (2) și art. 87 alin. (8) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale și de la clauzele contractelor de furnizare a gazelor naturale încheiate între părți, în cazul neachitării consumului de gaze naturale în termenele indicate în contract și/sau în factura de plată, furnizorul de gaze naturale nu va calcula consumatorului penalități, dobânzi de întârziere, precum și nu va aplica consumatorului alte sancțiuni pecuniare, a dispus în ședința din data de 18 februarie Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE).   Tot prin derogare de la prevederile actelor normative în vigoare privind alocarea mijloacelor financiare din fondurile de urgență ale Guvernului, se alocă Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), din fondul de rezervă al Guvernului, suma de 292,4 mil. lei pentru efectuarea plaților în avans ale compensării diferenței de preț în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și consumul energiei termice acordate consumatorilor casnici.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice încă un proiect de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul a fost elaborat în contextul declarării de către Parlamentul RM a stării de urgență pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021 și ținând cont de  prevederile pct.4 din Dispoziția nr.1 a CSE1.   Potrivit proiectului, partea de venituri a BS ar putea fi majorată cu 700 mil. lei (până la 45,8 mld. lei) din încasările la impozite și taxe, acestea fiind preconizate pentru anul curent în volum de circa 42,08 mld. lei.

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

Prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din CF.   În conformitate cu art.12 pct.4) din CF, venitul impozabil reprezintă venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de angajator, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor și scutirilor aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale.

Astăzi, 16 august 2019, în cadrul unei ședințe plenare extraordinare, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul de lege ce vizează măsurile fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate anterior cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, proiectul prevede modificări la Codul fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Aspectul restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale a suferit multiple și radicale schimbări. În cele ce urmează vom analiza consecințele modificărilor legislației aferente restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale în baza unui exemplu convențional referitor la activitatea de cultivare a nucilor.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

În Monitorul Oficial de astăzi, 2 aprilie, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 164 din 29 martie curent cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.134 din 30 mai 2017. În temeiul art.133 alin.(2) pct.4) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare,

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

Din 1 mai 2022 va fi pusă în aplicare procedura simplificată de radiere din Registrele de stat a gospodăriilor țărănești inactive. În Monitorul Oficial din 1 aprilie 2022 (nr. 88-95) a fost publicată Legea nr.51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Documentul are drept scop susținerea micului business din agricultură, care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ).      

La întreprindere sunt angajate două persoane prin cumul, iar fondatorul nu activează în cadrul acesteia. A fost calculată și achitată taxa pentru amenajarea teritoriului și, totodată, prezentată darea de seamă TL13 pe toate trimestrele anului 2018 doar pentru o persoană – fondatorul întreprinderii. Mai târziu, s-a constatat că, începând cu anul 2018, pentru fondator nu se mai calculează taxa pentru amenajarea teritoriului. Cum urmează a se proceda pentru a corecta situația?

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (1) din Codul fiscal (СF), data obligației fiscale privind TVA este data livrării.  Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor.    Potrivit art. 108 alin. (5) din CF, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plății, în dependență de ce are loc mai înainte.  

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

Întreprinderea neplătitoare de TVA este subiect al impunerii cu regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF. Ținând cont de modificările operate începând cu anul 2020, va include entitatea în obiectul impunerii cu 4% creanțele expirate recuperate?   Agenții economici subiecți ai sectorului ÎMM urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente. Conform art. 542 din CF, obiect al impunerii pentru aceștia este

Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

În contextul intensificării relațiilor comerciale internaționale și al creșterii fluxurilor transfrontaliere de mărfuri, respectarea legislației vamale capătă o importanță esențială pentru menținerea ordinii economice într-un stat

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 125/2023 (în continuare – OMF nr. 125/2023) a fost aprobat Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2024. În vederea încasării cu succes a plăților achitate de contribuabili/plătitori la bugetul public național (în continuare – BPN),