În primele şase luni ale anului 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27 776,9 mil. lei, dintre care 17 288,0 mil. lei – la bugetul de stat, 9 980,7 mil. lei – la BASS, 3 352,3 mil. lei – la FAOAM și 7 050,6 mil. lei – la bugetele locale. În comparație cu perioada similară a anului 2017, încasările la bugetul public naţional au înregistrat o creștere de 2 872,4 mil. lei sau 11,5%. Datele au fost oferite de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul ședinței de ieri a Guvernului, unde a fost prezentat Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018.

Consiliului naţional pentru reforma administrației publice a examinat acțiunile întreprinse pentru restructurarea administraţiei publice centrale și obiectivele pentru perioada următoare. În cadrul şedinţei premierul Pavel Filip a menționat că implementarea Strategiei de reformare a administrației publice este o prioritate a Guvernului, iar în ultima perioadă au fost întreprinse mai multe acțiuni în acest sens. „Efectele acestei reforme trebuie să fie simțite de cei care lucrează în administrația publică centrală, de cetățeni și de mediul de afaceri”, a spus prim-ministrul. Retrospectiva acţiunilor pentru reformarea APC include reducerea numărului de ministere de la 16 la 9, depolitizarea funcției publice, reforma instituțiilor de control și a domeniului de cercetare și inovare.

Banca Națională a Moldovei înregistrează pierderi pentru al doilea an consecutiv. La 31 decembrie 2017 BNM a înregistrat о pierdere totală în valoare de 95,3 mil. lei. Oricum, suma este mai mică decât în anul 2016, când pierderile Băncii Naţionale au depăsit 262 mil. lei. Pierderile a fost determinate de evoluţii cu impact semnificativ, se spune în raportul anual al băncii pentru anul 2017, printre care sunt enumerate:

Guvernul a respins iniţiativă legisltivă (nr.286 din 25 septembrie 2017, proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative) înaintată de Preşedintele Republicii Moldova de a reduce cota TVA la livrarea gazelor naturale şi gazelor lichefiate, de la 8% la 5%. Actul a fost publicat în MO din 17 noiembrie 2017.

În anul 2017, conform Biroului Naţional de Statistică, micro-întreprinderile au înregistrat cea mai mare creștere a profitului — de 2,2 ori, iar suma acestora a sporit până la 3,4 mld. lei. Întreprinderile mijlocii au raportat un profit care este mai mare fată de anul 2016 de 1,6 ori, cifra lor fiind de 3,3 mld. lei. Întreprinderilor mici şi-au sporit profitul de 1,7 ori, până la 3,8 mld. lei. În anul 2017 profitul întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova până de impozitare a sporit de 1,8 ori față de anul 2016 și a atins cifra de 10,6 mld. lei.

În Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017 a fost publicată legea ce prevede completarea Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice cu un nou articol care va reglementa cumpărarea de către stat a acțiunilor emise de băncile de importanță sistemică.

Salariații entității sunt angajați în baza unui contract individual de muncă într-un proiect și concomitent prestează servicii în baza patentei de întreprinzător în alt proiect al aceleași entități. Se calculează primele de asigurare obligatorie de asistență medicală din sumele aferent serviciilor prestate de titularii patentei de întreprinzător? Prevederile pct. 6 din Anexa nr. 3 la Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, expres stabilesc că nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistență medicală

Un cetăţean al Republicii Moldova o decis să se mute cu traiul permanent în una din ţările cu care a fost încheiat un acord bazat pe principiul teritorialităţii. Poate el să aleagă în care ţară va primi pensia?

În cel de-al treilea număr din anul curent al Publicaţiei Periodice ,,Monitorul Fiscal FISC.md” vă punem la dispoziţie un şir de articole din domeniul contabil şi fiscal, realizate de autorii noştri.

Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative, precum Legea drumurilor, Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, Legea cu privire la publicitate, etc.

În conformitate cu art. 1741 din Codul fiscal (CF), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală sau de pseudoactivitate de întreprinzător, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) stinge simplificat obligaţia fiscală prin scădere contribuabililor persoane juridice şi persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, în condiţiile prezentului articol.

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piață. Aceasta este esența însăși a relațiilor preponderent de piață, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obținerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător.

Crearea oportunităţilor de angajare formală, non-discriminatorie şi productive, dezvoltarea capitalului uman pentru şanse sporite de angajare, o mai bună guvernare a pieţei muncii și valorificarea potenţialului migraţiei pentru dezvoltare durabilă sunt cele patru priorități ale Planului național de acțiuni pe anul 2018 pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021.

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

Aspectul restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale a suferit multiple și radicale schimbări. În cele ce urmează vom analiza consecințele modificărilor legislației aferente restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale în baza unui exemplu convențional referitor la activitatea de cultivare a nucilor.

Sunt pensionară şi primesc pensie din Federaţia Rusă. Anterior am primit 2 ani pensie în Moldova. Patru ani mai târziu vreau să-mi transfer pensia din Rusia în Moldova. Cum voi primi pensia aici şi îmi va fi ea indexată, doar în Moldova mi s-a calculat pensia cu cinci ani în urmă, iar în această perioadă pensiile localnicilor au fost indexate de câteva ori?

În Monitorul Oficial din 20 octombrie 2017 a fost publicată Legea nr. 174 din 21 septembrie 2017 cu privire la energetică. Noua Lege stabileşte cadrul juridic pentru organizarea, reglementarea şi asigurarea funcţionării eficiente şi sigure a sectoarelor energeticii.

Prin conceptul “date cu caracter personal” se înțelege orice informație referitoare la o persoană fizică — subiect de date cu caracter personal — identificată sau identificabilă. Persoana identificabilă este persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la unul sau mai multe elemente specifice identității sale (art.3 al Legii nr.133 din 8.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în continuare — Legea nr.133). Numărul de identificare a persoanei fizice este un astfel de element. Alte categorii de date cu caracter personal sunt datele biometrice, genetice, cele menționate în actele de identitate şi de geolocalizare, codurile personale ale asigurării sociale și medicale, datele bancare, etc.

Casa Naţională de Asigurări Sociale prezintă unele explicaţii aferente asigurării persoanelor fizice autorizate de Serviciul Fiscal de Stat să desfăşoare activitate în domeniul comerţului cu amănuntul. Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 281 din 16.12.2016 a operat completări la Codul Fiscal, printre care şi includerea ca contribuabili a persoanelor fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, desfăşoară activitate independentă în domeniul comerţului cu amănuntul.

Denaturări semnificative în Raportul de venituri și cheltuieli în sumă de 175,2 mii lei — la venituri și de 4087,9 mii lei la partea de cheltuieli, precum și în sumă de 12 984,9 mii lei în Bilanțul contabil a constatat echipa Curții de Conturi, care a efectuat un audit asupra Raportului situațiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi și pensionari din municipiul Chișinău. Hotărârea Curții cu recomandările și concluziile de rigoare a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Echipa de audit notează că, pe parcursul desfășurării auditului, conducerea entității a refuzat conlucrarea și comunicarea cu auditorii, ceea ce a condiționat limitarea acestora în obținerea probelor suficiente pentru exprimarea opiniei de audit aferente situațiilor financiare.