Finanțarea participativă (crowdfunding) reprezintă o practică de finanțare a proiectelor sau întreprinderilor prin colectarea de bani de la un număr mare de persoane („crowd” se traduce ca mulțime de oameni, iar „funding” – ca finanțare).

Procedura specială de casare și defrișare a plantațiilor perene proprietate publică a statului sau unităților administrativ-teritoriale va fi stabilită de regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.705/1995, în care urmează a fi operate modificări. Proiectul acestora este elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și va fi examinat în ședința Executivului anunțată pentru 20 aprilie 2022.  Autorii propun stabilirea anumitor condiții pentru casarea plantațiilor proprietate publică, iar operațiunea de casare urmează fi executată de către o comisie, în componența acesteia fiind incluși reprezentanți ai subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Entitatea desfășoară activitate în domeniul sănătății și obţine venituri exclusiv din acordarea serviciilor medicale populației. În primul an de activitate, entitatea depășește plafonul livrărilor de 1,2 mil. lei, însă nu se înregistrează în calitate de plătitor de TVA, întrucât toate livrările sunt scutite de TVA fără drept de deducere.

Pe parcursul anului viitor, Inspectoratul de Stat al Muncii va efectua 1162 de controale de stat, comparativ cu cele 1170 planificate pentru anul curent, potrivit Planului

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu  privire  la  aprobarea  modificărilor la Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, aprobate prin Ordinul nr.118/2013 al ministrului finanţelor. Documentul prevede actualizarea unor noţiuni și acte normative din domeniul fiscal şi financiar, ajustarea termenului de păstrare a documentelor contabile conform prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 etc.  

Conform hotărârii instanței de judecată, întreprinderea a încasat suma datorată de la un agent economic aferentă utilajului dat în arendă, dobânda de întârziere, compensația privind dauna materială cauzată utilajului respectiv și compensarea cheltuielilor de judecată. Constituie aceste plăți surse de venit impozabil pentru entitate?

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Prin încheierea unei Judecătorii raionale, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de custodele masei succesorale S., cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate a masei succesorale, rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. Prin hotărârea aceleiași instanțe, a fost constatată incapacitatea de plată a masei succesorale și s-a intentat procesul de insolvabilitate a masei succesorale rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. În calitate de administrator al insolvabilității masei succesorale, a fost desemnat administratorul autorizat. În cadrul procedurii de insolvabilitate, urmează a fi valorificate bunuri, pentru care administratorul insolvabilității trebuie să elibereze facturi fiscale.

Serviciul Fiscal de Stat a operat modificări în Ordinul nr.622/2018 privind particularitățile administrării prevederilor art.901 alin.(34) din Codul fiscal1. Astfel, de rând cu intervenții redacționale, autoritatea fiscală vine și cu precizări ce țin de modul de înregistrare, evidență a contractelor de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie a imobilelor, precum și termenii de onorare a obligațiilor fiscale obținute în urma acestor acțiuni.   Conform Ordinului nr.180 din 31 martie 2021, anexa nr.1 la Ordinul nr.662/2018 este redenumită din „recomandări metodologice” în Regulamentul privind particularităţile administrării prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal, unele prevederi ale acestuia fiind actualizate.

Exemplu: Compania „X” a închiriat un spațiu comercial şi, în conformitate cu contractul de arendă, efectuează reparație şi pregătirea spațiilor din cont propriu (pe cheltuiala locatarului).

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Potrivit art.465 din Codul civil, drepturile reale asupra bunurilor imobile se constituie, se transmit, se grevează cu alte drepturi reale numai prin înregistrare în registrul bunurilor imobile, pe baza actului sau faptului care întemeiază înregistrarea în condiţiile

Prin intermediul platformei de finanțare participativă vor putea fi efectuate două tipuri de finanțare – bazată pe investiții și bazată pe împrumut.

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a aprobat, prin Ordinul nr. 159 din 1 martie 2021, modelul legitimaţiei de serviciu a inspectorului de muncă. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 martie curent.   Pe reversul legitimației este înscris un extras din Legea nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii (art.8), ce se referă la drepturile inspectorului. Astfel, inspectorul în exerciţiul funcţiunii, la prezentarea legitimaţiei de serviciu, este în drept: să pătrundă liber, la orice oră din zi sau din noapte, fără informarea prealabilă a angajatorului, în locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;

Persoanele juridice și persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau se ocupă cu prelucrarea și/sau fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize

Contribuabilul „X”, înregistrând restanţe faţă de bugetul public naţional, a depus cerere la organul fiscal privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare. În scopul asigurării stingerii acesteia, contribuabilul a propus în gaj organului fiscal un bun mobil care îi aparţine cu drept de proprietate, precum şi un bun imobil ce aparţine cu drept de proprietate entităţii „Y”. Poate beneficia contribuabilul „X” de modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare?

În totalul întreprinderilor cu capital de stat din țara noastră sunt incluse 173 întreprinderi de stat cu valoarea patrimoniului de stat de 6 20 012 825,7 mii lei și 72 societăți comerciale cu capital de stat, cu valoarea patrimoniului de stat de 19 080 869,6 mii lei.