Potrivit art. 118 din Codul vamal, în cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export nu este plătit în modul prevăzut de legislație, Serviciul Vamal execută garanția și, după caz, inițiază executarea silită a datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităților), a amenzilor și a contravalorii mărfurilor.

Vizita fiscală reprezintă un instrument de administrare fiscală, cu scop de asigurare a conformării voluntare prin acordarea consultațiilor, analiza activității, acumularea unor date despre activitatea contribuabilului (art. 129 pct. 111) din Codul fiscal).

Prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative a fost prelungit cu un an termenul de efectuare a tranziției la noua metodă de evidență și calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale.   Astfel, conform art.24 alin.(311) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, pentru perioada fiscală 2020 agenții economici pot alege modul de calcul al amortizării și cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art. 26 și 27 din CF, în vigoare din 31 decembrie 2018, sau conform art. 261 din CF, în vigoare din 31 decembrie 2020.

Organele de control au obligația de a acorda suport consultativ persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător, în vederea aplicării corecte și unitare a prevederilor legislației, stabilește Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 ce prevede modificarea unor acte normative, numită și legea prevenției. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 mai curent și are ca scop protejarea micului business de anumite impedimente în desfășurarea activității.   Astfel, Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător a fost completată cu un articol ce va reglementa prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului.

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

Elementele identificate la etapa actuală și pentru care se oferă soluții sunt divizate convențional în două blocuri. Primul se va axa pe subiecte tehnice, iar cel de-al doilea ve reglementa atât munca, cât și desfășurarea activității economice la distanță.

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Potrivit art.35 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, persoană întreținută se consideră persoana care este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv

În articolul respectiv voi prezenta regulile generale de înregistrare în contabilitate a bunurilor transmise de către autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile bugetare și primite în gestiune economică de către entitățile cu proprietate publică (întreprinderile de stat, municipale, și alte entități similare, inclusiv instituțiile publice cu autonomie financiară).

Agenția Guvernare Electronică a devenit deținător și posesor al Sistemului informațional de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIAGEAP). Anterior, statutul de posesor al sistemului a fost deținut de Ministerul Economiei și Infrastructurii, iar cel de deținător – Agenția Servicii Publice. Hotărârea Guvernului nr. 913 din 16 decembrie 2020 ce prevede modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 18 decembrie curent.   Modificările au fost operate pornind de la funcțiile de bază ale Agenției Guvernare Electronică în domeniul elaborării, implementării și dezvoltării continue a platformelor tehnologice guvernamentale comune.  

Regulamentul privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești a fost modificat, pentru a fi adus în concordanță cu ultimele modificări efectuate

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

În articol sunt analizate cazuri particulare și explicate, pas cu pas, modalitățile de raportare corectă, astfel încât informațiile transmise să corespundă atât cerințelor legale, cât și logicii economice a tranzacțiilor.

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Persoana juridică rezidentă a Republicii Moldova urmează să încheie un contract (acord) individual de muncă cu o persoană fizică nerezidentă, care va activa din străinătate pentru angajatorul din RM. Care va fi modul de impozitare a veniturilor obținute de nerezident și cum urmează a fi declarate sumele achitate în favoarea nerezidentului și impozitul reținut din aceste venituri?