Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) vor fi finanțate programele și proiectele incluse în Documentul Unic de Program, valoarea FNDRL fiind aprobată anual prin legea bugetului de stat. Guvernul a aprobat cadrul normativ ce se referă la activitatea Fondului:   Regulamentul privind gestionarea mijloacelor financiare alocate din FNDRL; Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea și aprobarea programelor și proiectelor de dezvoltare regională propuse spre finanțare din FNDRL; Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru identificarea, evaluarea și aprobarea programelor și proiectelor

În scopul dezvoltării economice și creării noilor locuri de muncă în unele regiuni, vor fi acordate ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, care urmează a fi evaluate de Consiliul Concurenței prin prisma Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat. În Monitorul Oficial din 22 ianuarie 2021 a fost publicată Hotărârea nr. 02 din 15 octombrie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională.   Prevederile Regulamentului se aplică de Consiliul Concurenței la evaluarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională pentru investiții acordate întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare urbană şi, în anumite circumstanțe excepționale, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională de exploatare.

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

 Persoana fizică a obținut în anul 1999 un garaj în baza listei de privatizare eliberate de Cooperativa de construcție a garajelor „X”. Pe parcursul anilor garajul a fost renovat, iar în anul 2021 acest bun a fost înstrăinat în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Cum urmează a fi determinată baza valorică în cazul dat?  Prevederile cap. 5 „Creșterea și pierderea de capital” al Titlului II din CF se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenţi și nerezidenţi ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

Codul muncii ar putea fi completat cu prevederi ce vor reglementa posibilitatea angajatorilor de a deschide creșe pentru copiii salariaților, în vederea asigurării reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie, cu oferirea salariaților săi servicilor de îngrijire a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.    Proiectul de lege prin care se propune completarea cadrului normativ național în vederea legiferării dreptului angajatorilor de a oferi salariaților servicii alternative de îngrijire a copiilor cu vârstă mică a fost susținut de membrii Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie pentru a fi prezentat în plen în prima lectura.

Cum urmează a fi calculată baza valorică a terenului – proprietatea cetățeanului, care a suportat cheltuielile aferente lucrărilor de îmbunătățire a acestuia, dar și a spațiului adiacent? Urmează a fi efectuată ajustarea bazei valorice cu suma investițiilor efectuate? Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din CF, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin.  (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Astăzi, 18 aprilie, a fost lansat proiectul de asistență pentru reforma guvernanței în cadrul întreprinderilor de stat ce urmează a fi implementat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), cu suportul Fundației Soros Moldova și cu sprijinul Centrului Analitic Expert-Grup.   Proiectul își propune digitalizarea informației despre gestiunea proprietății publice și să consolideze capacitatea APP în vederea aplicării principiilor bunei guvernări în cadrul întreprinderilor de stat. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea comunicării APP cu publicul privind activitatea întreprinderilor de stat, precum și elaborarea unui cadru legal eficient pentru fortificarea guvernanței corporative, în corespundere cu recomandările Fondului Monetar Internațional.

În ianuarie-februarie 2022 exporturile de mărfuri din RM au însumat $667 mil., valoare de 1,6 ori mai mare comparativ cu cea înregistrată în primele două luni din anul 2021, dintre care mărfurile autohtone au deținut $545,9 mil., fiind în creștere de 1,7 ori față de perioada similară din anul precedent, iar reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) au însumat la $121,1 mil. (18,2% din total exporturi) sau cu 12,8% mai mult, comparativ cu indicatorii din primele două luni ale anului 2021, comunică Biroului Național de Statistică.   Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în perioada de raportare au totalizat $414,1 mil., fiind în creștere cu 53% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021 și dețin o pondere de 62,1% în total exporturi, în scădere cu 1,5 p.p. față de ianuarie-februarie 2021.

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 aprilie curent a fost publicată Hotărârea de Guvern  nr. 203 din 30 martie 2022 pentru aprobarea proiectului de lege privind identificarea electronică și serviciile de încredere.  Documentul are ca scop asigurarea funcţionării pieţei naţionale în domeniul de securitate, stabilind cadrul juridic pentru semnăturile electronice, precum și pentru noi servicii aferente, precum sigiliile electronice, mărcile temporale electronice, documentele electronice, serviciile de distribuție electronică înregistrate și serviciile de certificare pentru autentificarea unei pagini web.   În sensul proiectului, serviciul de încredere reprezintă un serviciu electronic,

Procedura de insolvabilitate prevede abilitatea legală a administratorului procesului de insolvabilitate în analiza clauzelor contractelor debitorului,

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Veniturile în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 11 luni ale anului curent 42,0 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 6,1 mld lei sau cu 17,3 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat au fost încasate 17,7 mld. lei, ceea ce constituie cu 2,7 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau o creștere cu 18,1 %.   

Deficitul balanței comerciale în luna decembrie 2021 a constituit $429 mil., fiind în creștere cu $91,4 mil. față de cel înregistrat în luna noiembrie 2021 și cu $80 mil. comparativ cu luna decembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   În anul 2021 țara noastră a importat mărfuri în sumă de $7176,6 mil. cu 32,5% mai mult decât în anul precedent. Importurile de mărfuri provenite din țările UE au deținut o pondere de 43,9% din total și s-au cifrat la $3149,1 mil., în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2020, iar importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1905,3 mil., echivalând cu o cotă de 26,5% și fiind în creștere cu 2,2 p.p. față de anul 2020.

Prețurile medii de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 18,52%, inclusiv la produse alimentare – cu 23,32%, mărfuri nealimentare – cu 14,92% și servicii prestate populaţiei – cu 16,97%.   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, preţurile medii de consum în luna februarie 2022 faţă de luna ianuarie 2022 au crescut cu 2,07%, în timp ce în luna februarie din anul precedent faţă de ianuarie 2021 acestea au înregistrat o creștere cu 0,38%. Statisticile oficiale demonstrează că creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată în perioada analizată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,81%, la mărfurile nealimentare – cu 2,17% și la serviciile prestate populației – cu 0,88%.

Antreprenorii care au comis încălcări fiscale în sumă de până la 5000 lei și cetățenii a căror încălcări constatate nu depășesc 500 lei nu vor fi sancționați, dar, după cum prevede art. 235 alin 11 din Codul fiscal, vor fi aplicate avertizări. Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au aprobat, pentru a fi prezentat în prima lectură în ședință plenară a Parlamentului, proiectul de lege ce prevede modificarea art. 231 (alin.4) din CF.   Potrivit  legislației fiscale în vigoare, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei

În contextul intensificării comerțului internațional, ca urmare a diversificării relațiilor comerciale dintre agenții economici din RM și partenerii externi, identificarea originii mărfurilor și certificarea acestora a devenit o procedură tot mai des întrebuințată în tranzacțiile comerciale. Astfel, pentru RM,