De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

Cuantumul ajutorului pentru perioada rece a anului (pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022) ar putea fi majorat cu 200 de lei (până la 700 lei), prevede proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea HG nr. 1167/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și propus pentru consultări publice.   Potrivit autorilor, documentul a fost elaborat în scopul susținerii și țintirii celor mai defavorizate familii prin consolidarea Programului de ajutor social, în contextul majorării tarifelor la utilități - energie termică, gaze, lemne, cărbune.

Hotărârea Guvernului nr.226 din 4 aprilie 2022 pentru modificarea HG nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) a intrat în vigoare, fiind publicată în MO pe data de 8 aprilie curent. Modificările au fost operate în scopul facilitării accesului producătorilor agricoli la sursele Fondului, precum și pentru îmbunătățirea politicilor de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural prin ajustare la necesitățile economiei naționale.   Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe lângă dreptul de a distribui mijloacele Fondului, poate redistribui mijloacele financiare nevalorificate până la data de 1 septembrie

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Guvernanța corporativă reprezintă elementul de bază în buna gestionare a Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) și contribuie la gestionarea riscurilor aferente acordării împrumuturilor membrilor săi și a depunerilor de economii atrase de la ei.

Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și gospodăriile populației) în primele 9 luni ale anului curent a constituit 27,039 mld. lei,  fiind în creștere cu 20,5% faţă de aceiași perioadă din anul precedent, comunică Biroul Național de Statistică.   În trimestrul trei producția agricolă s-a majorat cu 30,9% față de perioada similară din anul 2020, inclusiv producția vegetală – cu 38,1% și cea animalieră - cu 2,1%. Ponderea producției agricole obținute în lunile iulie-septembrie 2021 constituie 81,9% din totalul acesteia obținut în 9 luni ale anului curent.

În anul 2020, prin intermediul MTender, de către autoritățile contractante au fost publicate 1828 anunțuri de participare la procedura de achiziții publice, dintre care 826 – pentru achiziționare de bunuri, 639 – pentru procurare de lucrări și 363 – pentru achiziționare de servicii, potrivit Raportului privind activitatea în domeniul achizițiilor publice, publicat de Agenția Achiziții Publice.   Conform obiectului de achiziţie, cele mai multe licitații deschise au fost iniţiate pentru procurarea de:

Asigurarea conformării fiscale reprezintă una dintre prioritățile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat. În majoritatea cazurilor, autoritatea fiscală recurge la măsuri de prevenire și conformare voluntară, însă, atunci când riscurile de eschivare devin majore și alte instrumente nu dau rezultate, sunt aplicate măsuri de conformare forțată.

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Ajutoarele umanitare oferite în cazul prevenirii, lichidării sau diminuării consecinţelor calamităţilor naturale şi al altor cazuri excepţionale, constituie ajutor de stat în sensul Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, dacă beneficiarii de ajutor umanitar desfășoară activitate economică și este compatibil cu mediul concurențial normal, a decis Plenul Consiliului Concurenței din 17 septembrie curent.   La examinarea măsurii de sprijin autoritatea a ținut cont de prevederile art.103, alin.(5) din Codul fiscal, conform cărora sunt scutite de TVA fără drept de deducere importul de mărfuri și servicii destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, definite ca ajutoare umanitare.

Legislația fiscală în vigoare prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei (art. 231 alin.(4) din Codul fiscal).

Statutul juridic al personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic din domeniile cercetării și inovării se stabileşte de organizaţie în funcţie de profilul şi domeniul ei de activitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate cadrelor ştiinţifice din instituţiile de învăţământ și organizaţiile

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova. Proiectul este elaborat în contextul realizării obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a VMS, inclus în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”, ce include obiective specifice privind gestionarea datoriei de stat în perioada menționată.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

Noul Regulament privind ajutorul de minimis a fost aprobat de Plenul Consiliului Concurenţei și determină domeniul de aplicare, modalitatea de calcul al termenului de 3 ani stabilit de legea cu privire la ajutorul de stat, procedura de acordare a ajutorului     (inclusiv prin intermediul unei scheme de ajutor de minimis), modalitatea de calificare, cumulul și evidența ajutorului de minimis acordat, dar și cerințele impuse autorităților publice și persoanelor juridice care îl oferă.   Documentul prevede expres că sub incidența Regulamentului nu cade ajutorul acordat întreprinderilor din sectorului pescuitului și pisciculturii; din domeniul producției primare de produse agricole

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre aprobarea Programului de dezvoltare strategică al instituției pentru anii 2021-2023. Programul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 176/2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare a programelor de dezvoltare strategică ale autorităţilor administraţiei publice centrale, a fost supus consultărilor publice, conform HG nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional precum și consultat cu experții de asistență externă din cadrul Trezoreriei SUA și a Agenției Fiscale Suedeze, obiecțiile și comentariile furnizate fiind luate în considerare la elaborarea proiectului final al programului.

În ultimul Raport asupra inflației din anul 2021 publicat de Banca Națională a Moldovei se constată că rata anuală medie trimestrială a inflației a crescut până la 4,9%, iar la finele trimestrului trecut inflația anuală a constituit 6,7%. Potrivit regulatorului, majorarea a fost determinată de factori interni și externi. Astfel, a sporit cererea pe fondul creșterii veniturilor populației, dar și prețurile pe piața locală au fost influențate de scumpirea produselor alimentare, petrolului și a altor materii prime pe piața internațională. Un impact l-a avut și ajustarea unor tarife aferente prețurilor reglementate.   Dacă la începutul anului creșterea la nivel global a presiunilor pro-inflaționiste era văzută ca un efect temporar, la momentul de față majoritatea autorităților monetare,