Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.

În conformitate cu art.542 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal obiect al impunerii pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare.          În obiectul impunerii nu se includ:          a) veniturile din subvenţii;          b) veniturile din recuperarea prejudiciului material;       c) veniturile din plusurile de active imobilizate şi circulante, constatate la inventariere; 

În cadrul ședinței din 12 decembrie curent, Executivul a aprobat condițiile de salarizare ale personalului din instituţiile de învăţământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Acestea vor fi aplicate începând cu luna decembrie curent. Mecanismul a fost stabilit în conformitate cu sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, reieșind din faptul finanțării acestora din bugetul de stat prin Planul (Comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate. Aplicarea aceluiași mecanism de salarizare este necesară pentru a evita crearea discrepanțelor de salarizare în sistemul public de instituții.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

În Monitorul Oficial din 1 februarie 2019 a fost publicată Convenția colectivă în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022. Convenţia este un act juridic care stabileşte principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea, care se încheie de către reprezentanţii împuterniciţi ai părţilor în limitele competenţei lor.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea accesului populației la medicamente sigure și de calitate. Astfel, se propune completarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică cu un articol ce va reglementa funcționarea sistemului național de prescriere electronică. Acesta va fi organizat și administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, fiind asigurată interoperabilitatea lui cu toate sistemele informaționale automatizate ale Companiei.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.10) din Codul fiscal, se scutesc de TVA fără drept de deducere serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice, [...] articolele şi aparatele ortopedice şi de protezare (poziţia tarifară 9021) [...].   În cele ce urmează se propune determinarea regimului fiscal în raport cu: (1) efectuarea livrărilor de articole şi aparate ortopedice şi de protezare; (2) prestarea serviciilor de producere a articolelor şi aparatelor de protezare dentară; (3) prestarea serviciilor stomatologice.

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

În dosarul nr. 2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1), 28 alin. (6) şi 31 din Legea insolvabilităţii. În fapt, agentul economic X, aflat în procedura falimentului, a depus în fata instanţei de judecată o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de agentul economic Y. Cererea respectivă a fost admisă spre examinare, cu aplicarea măsurilor de asigurare corespunzătoare, fiind desemnat un administrator provizoriu.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, potrivit art. 3 alin. (1) al Legii nr. 173/2019 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cei finanțați de la bugetul public național, sunt obligați să calculeze și să vireze, în mărimea cuvenită și în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii la BASS, aferente salariilor calculate și altor recompense.

Modul de achitare şi evidenţă a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019 a fost aprobat prin Ordinul nr.205 din 21 decembrie 2018, documentul fiind publicat în MO. Acesta prevede că, în scopul asigurării controlului corectitudinii încasărilor la bugetul public național, este utilizat Registrul codurilor IBAN, care sunt generate și actualizate de către Ministerul Finanțelor (încasările la bugetul public national). Registrul conţine codurile IBAN de încasări ale bugetului de stat, bugetelor locale (nivelul I si nivelul II), BASS și FAOAM. Ministerul Finanțelor transmite Registrul codurilor IBAN Băncii Naţionale a Moldovei şi prestatorilor de servicii de plată, Serviciului Fiscal de Stat,

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012, acesta reglementează cheltuielile entităţilor din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activităţi de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

Seceta anului 2022 a avut impact negativ asupra producătorilor agricoli din Moldova. În aceste condiții mai mulți contabili-practicieni întâmpină dificultăți ce țin de contabilizarea și determinarea obligațiilor fiscale în cazul vânzării producției agricole la preț mai mic decât costurile de producție. În articolul dat venim cu recomandări și analiză aferente aspectelor contabil și fiscal la acest subiect.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

La finele anului 2019, prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, au fost operate modificări la Capitolul 71 din Codul fiscal, fiind  modificat obiectul impozabil aferentă regimului fiscal  pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO).   Astfel, a fost extinsă sfera de aplicare a impozitului în mărime de 4% prin înlocuirea noțiunii bazei impozabile: venitul operațional a fost substituit cu venitul determinat conform contabilității financiare.

Prin Legea nr.180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (în continuare Lege), Parlamentul a aprobat procedura de stimulare fiscală care constă în anularea sumelor amenzilor și majorărilor de întârziere (penalităților) la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, potrivit art.2 lit.a) din Lege, stimularea fiscală la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat reprezintă, anularea sumelor amenzilor aferente bugetului de stat sau fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și majorărilor de întârziere (penalităților) calculate pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor și a altor plăți obligatorii

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.