Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Companiile de asigurări din Republica Moldova au cumulat în anul 2021 prime brute subscrise în sumă de 1,93 mld. lei, volum în creștere cu 32,6% față de cel înregistrat în anul 2020, fiind unul fără precedent în istoria asigurărilor moldovenești, în special având în vedere că a avut loc după un regres de 10,6% a primelor brute subscrise în anul 2020, ca urmare a pandemiei COVID-19, comunică Comisia Națională a Pieței Financiare.   Sectorul rămâne orientat spre asigurările generale, care dețin o cotă de 94,8%, în timp ce asigurărilor de viață le revin 5,2% din volumul total al primelor brute subscrise. Pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a însumat 1,86 mld. lei,

Creșterea competitivității și ocupării forței de muncă din regiuni, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și pe îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională sunt obiectivele incluse în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022-2028, examinat de Executiv în ședința din 26 ianuarie curent.   Strategia prevede o serie de măsuri, printre care: consolidarea rolului și funcțiilor orașelor în calitate de motoare de creștere a competitivității regiunilor; îmbunătățirea mediului antreprenorial în regiuni;

În anul 2019 produsul intern brut (PIB) a constituit 210,1 mld. lei, în creștere cu 3,6% faţă de anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB au contribuit următoarele activități economice: • Construcțiile (+1,3%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB • Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transportul și depozitarele; activitățile de cazare și alimentație publică (+1,2%), cu o pondere de 21,8% la formarea PIB

Tendința ascendentă de creditare a persoanelor fizice a continuat și în anul 2020, valoarea împrumuturilor acordate la finele perioadei de raportare majorându-se atât pe segmentul bancar (cu 10,6 la sută în termeni anuali), cât și pe cel nebancar (cu 2,0% în termeni anuali) și a depășit 25,26 mld. lei, constată Banca Națională a Moldovei (BNM) în Raportul asupra stabilității financiare în anul 2020.   Cu toate că soldul brut al datoriei sectorului privat față de bănci și organizațiile de creditare nebancară (OCN) s-a majorat în anul trecut, standardele de creditare mai dure în condițiile situației pandemice au redus ritmul de creștere a creditării comparativ cu anul 2019.

În următoarea perioadă, dezvoltarea regională din Republica Moldova se va axa pe trei obiective generale: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.   În Monitorul Oficial din 1 aprilie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 40 din 26 ianuarie 2022 cu privire la

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 8 noiembrie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 21,50 la sută anual. Se mențin ratele de dobândă

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

Controlul activității rezidenților zonelor economice libere (ZEL) va putea fi efectuat prin controale inopinate, în cazul dacă există informații susținute prin probe aflate în posesia organelor de control, privind existența unor situații de avarie, de incident sau de încălcare gravă a regulilor de securitate ori siguranță

Veniturile bugetului de stat vor fi majorate cu 767,8 mil. lei: din contul încasărilor provenite din impozite și taxe – cu circa 700 mil. lei, din alte venituri – cu 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB. În consecință, veniturile BS vor constitui 45,8 mld. lei, cheltuielile – 57,6 mld. lei, în timp ce deficitul bugetar va atinge nivelul de 11,7 mld. lei.   Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost aprobat cu 58 de voturi în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului din 18 noiembrie curent.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice încă un proiect de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul a fost elaborat în contextul declarării de către Parlamentul RM a stării de urgență pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021 și ținând cont de  prevederile pct.4 din Dispoziția nr.1 a CSE1.   Potrivit proiectului, partea de venituri a BS ar putea fi majorată cu 700 mil. lei (până la 45,8 mld. lei) din încasările la impozite și taxe, acestea fiind preconizate pentru anul curent în volum de circa 42,08 mld. lei.

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

În Monitorul Oficial de astăzi, 30 aprilie curent, a fost publicată Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 68 din 22 aprilie 2021 cu privire la stabilirea ratei amortizorului anticiclic pentru expunerile din credite situate în Republica Moldova.  În temeiul art.5 alin.(1) lit.d), art.11 alin.(1) din Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, art.63 alin.(7) din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor și pct.5 și pct.30 din Regulamentul cu privire la amortizoarele de capital ale băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.110/2018, reieșind din rezultatele studiilor și analizelor efectuate în cadrul cărora deviația

Veniturile bugetului de stat se majorează cu 767,8 mil. lei din contul încasărilor sporite din impozite și taxe cu circa 700 mil.lei, precum și din alte venituri în sumă de 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile BS cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB.   În MO din 12 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 334 din 10 noiembrie 2021 pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Autoritățile au elaborat conceptul Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională (SNDR) a Republicii Moldova 2022-2028, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea documentului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 9 decembrie curent.   Potrivit documentului, pe parcursul ultimilor 10 ani toate regiunile țării au înregistrat performanțe modeste de dezvoltare, confruntându-se cu provocări majore de ordin demografic, economic, social și de subdezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare. Astfel, viziunea strategică a SNDR 2022-2028 vine în sprijinul creșterii competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, ajustarea disparităților și creșterea calității vieții cetățenilor.

Comisia Națională a Pieței Financiare a emis Ordonanța nr. 39/5-O, care a intrat în vigoare la 6 iulie 2021 și prevede dispunerea controlului privind respectarea cerințelor prudențiale, în speță în materie de adecvare la capital și proveniența resurselor financiare atrase de către entitățile înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancare autorizate.     Astfel, organizațiile de creditare nebancară  înregistrate în Registrul OCN autorizate vor prezenta, până la data de 15 iulie 2021, la adresa electronică ruslan.balan@cnpf.md și pe suport de hârtie, informația privind sursele atrase (împrumuturi/credite/investiții)

În cadrul ședinței plenare de astăzi, 6 august 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului și a aprobat Programul de activitate al noului Executiv. Astfel, Guvernul condus de prim-ministrul Natalia Gavrilița,  are următoarea componență: Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene – Nicu Popescu (viceprim-ministru) Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – Andrei Spînu (viceprim-ministru)

Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.   Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:   Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri; Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.