Obligația agenților economici de a duce a anumitei evidențe și raportări prin diferite registre a salariaților recruți și rezerviști va fi eliminată. Prevederea se conține în

Preţurile producătorului la produsele agricole în primele trei luni ale anului 2020 faţă de perioada respectivă a anului 2019 au crescut cu 8,8%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale preţurile s-au majorat în medie cu 15,9%, aceasta fiind determinată de creșterea preţurilor la struguri de soiuri de masă de 2 ori, fructe sămânțoase – cu 67,7%, floarea soarelui – cu 23,3%, culturi leguminoase pentru boabe – cu 14,1%, rapiță – cu 12,8%, cartofi – cu 9,8% și porumb – cu 8,1%.

Interviu cu Dionisie Comerzan, Lead Orchestra Payments la maib

În anul 2019, indicele preţurilor producătorului la produsele agricole a constituit 103,8% faţă de anul 2018, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale a fost înregistrată majorarea preţurilor producătorului la cartofi – cu 31,6%, fructe și pomușoare de cultură – cu 17,1%, tutun – cu 16,3%, sfeclă de zahăr – cu 14,4%, rapița – cu 11,7%, legume – cu 12,7%. Totodată, au scăzut preţurile de vânzare la secară – cu 13,8%, soia – cu 11,0%, struguri și orz – cu câte 5,3%. La produsele animaliere au crescut preţurile la vite şi păsări – cu 13,1% și lapte – cu 3,6%, dar au scăzut preţurile de vânzare la bovine (în masa vie) – cu 7,5% și ouă – cu 5,0%.

Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

Autoritățile au propus pentru consultări publice pachetul de dereglementare nr. 5, ce are ca scop reducerea povarei administrative asupa businessului și este elaborat în baza propunerilor colectate de la comunitatea de afaceri.

Controalele de stat inopinate ar putea fi inițiate și în cazurile în care agenții economici s-au eschivat în mod intenționat de la un control planificat și vădit au împiedicat activitatea organului de control. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 6 martie curent proiectul hotărârii

Entitatea are intenția să achite în avans persoanelor fizice (luna mai-iunie) pentru struguri (producţie agricolă), care vor fi recoltaţi în perioada septembrie-octombrie. Cum va avea loc reflectarea corecta a acestor plăți în contabilitate? Se reţin 5% şi se întocmește un act de achiziţie?

Care este baza impozabilă a mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, în cazul ambalajului din sticlă, metal, plastic

Asigurarea administrării fiscale prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal, reprezintă sarcina de bază a Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Totodată, un alt organ cu atribuții de administrare fiscală prevăzut de legislație este serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale (SCITL), care funcționează

Conform datelor, deșeurile din construcții și demolări constituie peste 1/3 din totalul reziduurilor generale în UE.

În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” continuăm publicarea articolelor ce vin în suportul managementului și contabililor întreprinderilor din sectorul avicol. De această dată autorii noștri Vasile Bucur și Tatiana Țapu propun articolul întitulat „Centrele de responsabilitate: modul de instituire la entitățile avicole”.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

În Moldova, comerțul cu amănuntul desfășurat la marginea drumului public este destul de răspândit, în special în perioada primăvară-toamnă, când pe piață apar produse agroalimentare, precum căpșuni, cireșe, pepeni verzi, mere, cartofi etc. În acest sens, producătorii/comercianții de fructe și legume sunt în căutarea unor căi suplimentare de realizare a stocului de produse, o soluție în acest

Pentru amplasarea obiectivelor de publicitate exterioară și obiectivelor comercial-economice (depozite și frigidere agricole și alte construcții cu menire comercial-economică) în zona drumurilor publice, cu utilizarea terenurilor proprietate publică a statului pentru amenajarea drumurilor de acces către acestea, va fi nevoie de autorizare.

Structurile asociative ale producătorilor și ale comercianților care plasează pe piață și comercializează produsele ambalate, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 379 din 18.06.2025 cu privire la stabilirea Sistemului

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din Republica Moldova pe parcursul anului 2021 au fost frecventate de 178,2 mii de turiști, numărul acestora fiind de 2 ori mai mare față de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului comparative cu anul 2019 cu circa 284,4 mii de turiști sau de 4,1 ori, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de turiști cazați, 109,3 mii sau 61,4% au fost turiștii rezidenți și 68,9 mii (38,6%) – nerezidenți. Comparativ cu anul 2020, numărul turiștilor rezidenți cazați în structurile de primire turistică colective a crescut de circa 1,8 ori, iar a celor nerezidenți – de 2,4 ori.

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).