Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Conform prevederilor art.146 din Codul fiscal (CF), postul fiscal se creează de Serviciul Fiscal de Stat în scopul prevenirii şi depistării cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligațiilor fiscale, precum şi în scopul exercitării altor atribuții de administrare fiscală. Regulamentul cu privire la Sistemul informațional automatizat de creare şi circulație a facturilor/facturilor fiscale electronice ,,e-Factura”, aprobat prin Ordinul IFPS nr.562 din 4 aprilie 2014 (în continuare – SIA ,,e-Factura”) stabilește modul de creare, expediere și recepționare a facturilor fiscale generate în sistem între participanți la operațiunile economice documentate prin acestea.

Conform art. 8 alin. (2) lit. a) din CF, contribuabilul este obligat să respecte modul stabilit de înregistrare (reînregistrare) de stat şi de desfăşurare a activității de întreprinzător.

Conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.

Agenții INP împreună cu inspectorii ANTA vor desfășura, începând cu ziua de astăzi, 17 aprilie, acțiuni de patrulare și verificare în perimetrul autogării Centru și Pieței Centrale. Informația este oferită de Ministerul Economiei și Infrastructurii, în cadrul căruia a fost convocată o ședință cu reprezentanții Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), Inspectoratul Național de Patrulare (INP), Serviciul Fiscal de Stat și Primăria mun. Chișinău pentru a stabili acțiunile de combatere a transportului ilicit din preajma gării auto Centru (străzile Columna și Tighina în perimetrul Pieței Centrale). Referindu-se la combaterea fenomenului transportului ilegal, Secretarul de Stat, Serghei Bucătaru, a propus ca inspectorii INP și ANTA să desfășoare acțiuni de patrulare în zona autogării, pentru a identifica și a sancționa transportatorii iliciți,

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

Conform prevederilor art.121 alin.(1) din Legea privind reglementarea prin prin autorizare a activității de întreprinzător nr.160 din 22.07.2011, licenţa este actul permisiv, eliberat de către autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, care atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, integral sau parţial, genul de activitate indicat în aceasta, cu respectarea condiţiilor de licenţiere.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Contribuabilul este obligat, conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, iar conform art. 8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, să achite la buget, la timp şi integral, ţinând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Art. 3011 din Codul contravențional, care prevede sancţiunile pentru încălcarea modului de prezentare de către contribuabili a dării de seamă fiscale, va fi completat cu noi prevederi. Modificările sunt incluse în pachetul legislativ de reformare a domeniului fiscal, aprobat ieri în parlament. Astfel, se propune ca prezentarea dării de seamă fiscale cu informație neautentică sau incompletă să fie sancționată cu amendă de la 9 la 30 UC aplicată persoanei cu funcție de răspundere.

Legislația penală și procesual-penală a Republicii Moldova garantează dreptul de a se apăra fiecărei persoane care este bănuită de săvârșirea unei infracțiuni sau în privința căreia este intentat un proces penal. Apărarea are drept scop combaterea, în tot sau în parte, a învinuirii ori a atenuării pedepsei, apărării drepturilor şi intereselor persoanelor bănuite sau învinuite, precum şi reabilitării persoanelor supuse ilegal urmăririi penale. Codul de procedură penală instituie dreptul persoanei de a fi asistată sau reprezentată pe tot cursul procesului de un apărător, astfel că organul de urmărire penală şi instanţa sunt obligate să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată din partea unui apărător ales de el.

     Calcularea termenului de păstrare a dosarelor definitivate în lucrările de secretariat în anul 2020 începe de la 1 ianuarie 2021 deoarece calcularea termenului de păstrare a documentelor-tip se face începînd cu 1 ianuarie al anului ce urmează după anul definitivării documentelor în lucrările de secretariat. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare începînd cu data de 05.08.2016 cu privire la termenele de păstrare a documentelor legate de raporturile de muncă dintre salariat şi angajator. În note sînt prevăzute termene de păstrare a unor categorii de documente specifice, ţinîndu-se cont de conţinutul, autorul, timpul şi locul elaborării documentelor.

În contextul ultimelor modificări, și anume modificarea Legii privind declararea voluntară şi stimularea fiscală 180/26.07.2018 prin Legea nr.122 din 16.08.2019, în vigoare din 6 septembrie 2019, au fost abrogate alin.(1)-(6) ale art.16 din Legea nr.180. Aspectul important al acestor modificări pentru agenții economici este faptul că, s-au exclus interdicțiile existente cu privire la efectuarea controalelor fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 asupra corectitudinii calculului, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și a altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat și ale primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Ce sancţiune riscă contribuabilul dacă în caseria maşinii de casă şi control cu memorie fiscală în cadrul controlului fiscal se depistează deficit de mijloace băneşti? Potrivit art. 8 alin. (2) lit. c) din CF, contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control.

La 9 decembrie 2018 vor intra în vigoare noi prevederi ale Codului contravențional. Acestea au fost operate prin Legea nr. 159 din 12 octombrie 2018 privind modificarea unor acte legislative (publicată în MO al RM 416-422/649 din 9 noiembrie 2018). Amintim că din 7 octombrie 2017 au fost puse în aplicare prevederile Legii nr.27 privind clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine, care stabilește bazele juridice și economice ale Sistemului național de clasificare a carcaselor, precum și relațiile dintre instituțiile statului și agenții economici implicați în activitățile de creștere a animalelor și de sacrificare a acestora. Astfel, entităților le-a fost pus la dispoziție mai mult de un an calendaristic pentru a se conforma cerințelor impuse.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

Gospodaria ţărănească arendează terenuri agricole de la persoane fizice. Se vor califica aceste terenuri ca subdiviziune a întreprinderii conform art. 5 p.29 al C.F.? Vor fi aplicate sancţiuni pentru neinregistrarea lor conform art. 255 C. F.?

În anul 2016 gospodăria țărănească „U” nu a desfăşurat activitate şi ca urmare nu a prezentat Serviciului Fiscal de Stat declarația privind impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2016. În cazul în care contribuabilul va fi supus controlului fiscal, acestuia îi vor fi aplicate sancțiuni pentru neprezentarea declarației privind impozitul pe venit?

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Entitatea „H” SRL efectuează atât livrări de mărfuri scutite de TVA pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi export de mărfuri. Recent suma totală a exportului a depăşit suma de 600 000 lei în ultimele 12 luni. Este obligată entitatea „H” SRL să se înregistreze ca plătitor de TVA sau poate continua să activeze ca neplătitor de TVA? Dacă nu s-a înregistrat la timp, ce sancțiuni riscă?