Sunt producător de produse lactate și zilnic furnizez produse în două rețele mari din mun. Chișinău. Acestea au insistat să efectuez furnizarea în baza avizului de însoțire a mărfii, cu eliberarea facturii fiscale la sfârșitul fiecărei luni. Îmi apare întrebarea: este corect ca retail-ul să vândă marfa asupra căreia nu este transmis dreptul de proprietate? Reiese că supermarket-urile activează ca magazinele de consignație? Care sunt formulele contabile pentru furnizor si cumpărător în cazul descris?

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Care va fi baza impozabilă pentru calcularea taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, în cazul în care în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ depusă la autoritatea administraţiei publice locale suprafața obiectului este indicată 500 m2, iar conform contractului de închiriere - 450 m2?

În contextul modificărilor operate prin Legea nr. 257/2020, în unele acte normative, în special la Legea nr.1417/97 și Legea nr. 1054/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului III și IV al Codului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință următoarele. Începând cu 1 mai 2021, intră în vigoare modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care stipulează faptul că întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

În cadrul unității administrativ-teritoriale activează o stație de alimentare cu produse petroliere. Totodată, pe teritoriul stației este amplasat și un magazin, în care sunt comercializate produse alimentare, băuturi răcoritoare și produse de tutungerie. Prin decizia Consiliului local, pe teritoriul unității administrativ-teritoriale a fost stabilită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii atât pentru stațiile de alimentare cu combustibil,cât și pentru magazine. Totodată, agentul economic care este deținător al stației și magazinului amplasat pe teritoriul stației achită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii parțial, motivând că achită și taxa rutieră. În situația descrisă, calculează sau nu corect taxa agentul economic?

Persoana juridică rezident al RM procură bilet la avion de la nerezidentul RM ți face achitare prin card bancar din Moldova. Aceasta este import de servicii și se impozitează cu TVA conform art.93 .9 CF, dacă toată tranzacția se efectuează prin internet din Moldova? Se achită impozitul la sursa de plată a nerezindentului conform art.91 din CF? Cum se procedează în astfel de situații la persoane juridice?

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.

Urmează a fi aplicate prevederile art.96 lit.b) din Codul fiscal, conform căruia se stabilește cota redusă TVA, în mărime de 12%, la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a CAEM, pentru vin?  

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 ) (în continuare Lege), au fost efectuate amendamente la prevederile Codului fiscal (CF), după cum urmează: potrivit art.19 din Lege, a fost completat art.133 din CF și anume atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Astfel, alin.(2) s-a completat cu pct. 37) cu următorul cuprins:

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege ce va asigura temeiul legal de compensare a medicamentelor și dispozitivelor medicale din contul asigurări obligatorii de asistență medicală.   Documentul va reglementa relațiile contractuale dintre asigurator și furnizorul de dispozitive medicale compensate. Astfel, părțile vor încheia un contract, conform căruia furnizorul se va obliga să asigure disponibilitatea medicamentelor și a dispozitivelor compensate în stoc și livrarea acestora către toți prestatorii de servicii farmaceutice contractați de asigurator. Contractul-tip privind livrarea dispozitivelor medicale compensate prestatorilor de servicii farmaceutice se va aproba de către Guvern.

Studiu de caz: Persoana juridică nerezidentă are persoană fizică rezidentă angajată prin contract individual de muncă, care desfășoară temporar munca la distanță pe teritoriul Republicii Moldova, având în vedere situația epidemiologică. Angajatul nu este imputernicit să semneze contracte în RM sau să desfășoare oricare alte activități în numele întreprinderii nerezidente. În acest cazul apare sau nu obligația de a crea reprezentanță permanentă pe teritoriul RM de către persona juridică nerezidentă?    

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a prezentat astăzi, 27 septembrie, rezultatele activității inspectorilor ANSA pentru perioada 14 – 20 septembrie curent. Conform informaţiei, în perioada de referință a fost verificată conformarea cerinţelor impuse de către 21 de puncte de colectare a laptelui, 1 abator, 6 depozite frigorifice, 3 secții de prelucrare a cărnii, 1 piață agroalimentară și 3 magazine de comercializare a produselor din carne. Controlului au fost supuse o moară, o fabrică de producere a vinului, 2 unități de deshidratare a fructelor, 2 brutării și 3 unități de fabricare a uleiului vegetal.

În cadrul ședinței plenare din 18 octombrie, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la controlul de conformitate cu cerințele de calitate pentru fructele și legumele proaspete. Documentul reglementează modul de organizare și desfășurare a controlului asupra determinării calității pentru aceste produse. Astfel, controlul va fi efectuat la toate etapele lanțului comercial până la consumatorul final și se va aplica persoanelor fizice și juridice, excepție fiind sectorul casnic. Controalele de conformitate vor fi efectuate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care va monitoriza și stabili un sistem de control.

Conform prevederilor Codului fiscal, modalitățile de comercializare a bunurilor sechestrate sunt:

Pe parcursul trimestrului I al anului curent au fost adoptate 72 de decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a celor ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora, fiind calculate suplimentar la buget plăți suplimentare în sumă totală de circa 3,37 mil. lei (impozit pe venit – 543,72 mii lei, contribuții de asigurări sociale – 1,048 mil. lei, prime de asigurare obligatorie de asistență medicale – 334,58 mii lei, penalități și amenzi aferente plăților salariale – 1,44 mil. lei), dintre acestea fiind achitate 2,35 mil. lei, se spune în Raportul Serviciului Fiscal de Stat al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”, pentru primele trei luni ale anului 2021.  

Potrivit reglementărilor contabile, la data raportării, poate fi necesară efectuarea operaţiunilor de depreciere pentru prezentarea stocurilor în situaţiile financiare la valoarea realizabilă netă, care nu depăşește valoarea contabilă a acestora

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.17) din Codul fiscal, serviciile de comercializare a biletelor pentru transportul pasagerilor pe teritoriul ţării, sunt scutite de TVA fără drept de deducere.

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

La data de evidență 31 decembrie 2020, numărul total al patentelor valabile constituia 11473 unități, iar suma totală a taxelor achitate pentru  acestea a depășit 6,45 mil. lei.   Conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat, cel mai mare număr de patente de întreprinzător sunt valabile pentru genul de activitate comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule – 5773, iar taxa achitată pentru codul activității 1.1 constituie puțin peste 4,89 mil. lei. Un alt gen de activitate dintre cele mai solicitate de persoanele fizice și legiferat prin patenta de întreprinzător este cel de prestare a serviciilor de frizerie şi cosmetice (1393 acte valabile), suma plătită de deținătorii patentelor fiind de circa 412,13 mii lei.