Cota taxei pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se stabileşte în mărime de 3 % din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivului (art.322 al Codului fiscal).

Studiu de caz. Andrei este fondatorul și administratorul la SRL „V”, genul de activitate al entității fiind livrarea vinului îmbuteliat în raza mun. Chișinău. La 10 ianuarie 2020, clientul SA „C” a plasat prin telefon comanda de 50 sticle, în sumă de 1500 lei. Andrei a livrat sticlele la 14 ianuarie 2020. Factura fiscală de recepție a sticlelor a fost semnată de Andrei în calitate de administrator al SRL „V” și administratorul SRL „C”. Nici până astăzi Andrei nu și-a primit banii. Care sunt procedurile legale pentru obținerea plății?

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se calculează pentru fiecare trimestru separat, pe parcursul întregii perioade de exploatare a construcţiilor, pornind de la valoarea contabilă a construcţiilor subterane exploatate și cota taxei în mărime de 0,2 %.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC ”Venituri”, pct.7 se completează cu definiția valorii juste în următoarea redacție: ”valoarea justă reprezintă preţul estimat de vânzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate”.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

— Domnule Coceban, Î.S. „Fiscservinform” împlinește anul acesta 9 ani de activitate, 9 ani de când sunteți administratorul acestei entități. Poate că nu este o perioada foarte mare, însă una foarte importantă din punct de vedere strategic și chiar al impunerii pe piața IT din Moldova. Spuneți-ne, cum au fost acești ani, care este viziunea dumneavoastră asupra evoluției activității întreprinderii?

Potrivit prevederilor art. 320 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru folosirea spațiilor subterane în scopul construcției obiectivelor subterane

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal

Obiectul impunerii cu taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile este valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor de construcţie a obiectivului (art.321 al Codului fiscal).

Cota taxei pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfășurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile constituie 0,2 % din valoarea contabilă a construcţiei subterane (art. 327 din Codul fiscal).

Darea de seamă la taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se prezintă de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare (art. 320 din Codul fiscal).

Potrivit prevederilor art. 325 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile sunt persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

Entitatea D SRL, în luna august 2019, a procurat de la un cetăţean un tractor agricol și a reţinut impozit pe venit la sursă în mărime de 7%. Entitatea a procedat corect în cazul dat? Conform prevederilor art. 90 alin. (1) din CF, orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor care desfășoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă permanentă, instituţie,

În conformitate cu art. 326 din Codul fiscal, obiect al impunerii la taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile este valoarea contabilă a construcțiilor subterane exploatate

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Darea de seamă la taxa pentru exploatarea construcţiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile se prezintă de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care exploatează construcțiile subterane.

Veniturile bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019 sunt aprobate în sumă de 67107,00 mii lei, iar cheltuielile la nivel de 110297,4 mii lei. Deficitul în mărime de 43190,4 mii lei va fi acoperit din soldul mijloacelor acumulate în anul 2018. În Monitorul Oficial din 22 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 46/2019 din 6 martie 2019 privind aprobarea bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019.

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

Partea I