Fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern, potrivit prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

Conform legislației în vigoare, subiecții impozabili cu TVA au dreptul la restituirea sumelor TVA în situațiile prevăzute de:

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Astăzi, 30 aprilie 2021, expiră termenul limită de depunere de către persoanele fizice-cetățeni a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2020.   Amintim contribuabililor că toate Direcțiile deservire fiscală din țară vor activa cu un regim special, de la 7:30 – 18:00. Pentru informații suplimentare puteți apela Centrul unic de apel al Serviciului Fiscal de Stat la numărul 0-8000-15-25 (apel gratuit).

În rezultatul efectuării controlului de către inspecția financiară, la o entitate a fost depistat o majorare neargumentată a cheltuielilor prin acordarea unui premiu. Conform deciziei organului de control, entitatea urmează să înlăture acțiunea săvârșită prin returnarea premiului. Cum urmează de reflectat în rapoartele fiscale returul acestor mijloace bănești?   Aspectul juridic privind reținerea din salariu   Potrivit alin. (1) art. 148 din Codul muncii (CM),  reţinerile din salariu se pot efectua doar în cazurile prevăzute

28.6.4.30 Are dreptul contribuabilul la scutirea de TVA fără drept de deducere în conformitate cu art.103 alin. (9/2) al Codului fiscal, dacă acesta nu dispune de documentul care confirmă desfășurarea activității de utilitate publică?

Pe parcursul anului 2021 persoana fizică a obținut venituri de la jocuri de noroc pe platforma electronică legal înregistrată în RM a Loteriei Naționale. Este oare obligată această persoană  să declare veniturile în cauză și să achite impozit pe venit aferent anului 2021?   Potrivit art.12 pct.14) Codul fiscal, câştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atât în formă monetară, cât şi nemonetară. Câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc. 

Contribuabilul, pe parcursul anului 2018, a beneficiat doar de scutirea sa personală, dar, după ce a finalizat anul calendaristic, a constatat că ar fi putut să beneficieze și de scutirea persoanei cu care se află în relații de căsătorie –soția care nu a utilizat scutirea sa personală, dat fiind faptul că nu a obținut nici un venit pe parcursul anului. Are oare dreptul contribuabilul prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit să beneficieze și de scutirea soției? Cum urmează persoana să solicite restituirea supraplății a impozitului pe venit achitat?

(6.6.8.2) Poate consiliul local să acorde contribuabililor scutiri suplimentare celor prevăzute de legislaţie în partea ce ţine de achitarea taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii?   (6.6.8.1) Cine este scutit de plata taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii?

Studiu de caz: La o parcare activează patru paznici, cu un program de activitate de 12 ore de muncă, după care li se oferă 24 ore de odihnă. Unul dintre paznici a demisionat și administratorul întreprinderii a propus ca obligațiile acestuia să fie exercitate de 3 paznici care contină să activeze. Care sunt aspectele legale ale cumulării funcției?   Conform art. 100 din Codul muncii, durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore. Totodată, durata zilnică maximă a timpului de muncă nu poate depăşi 10 ore în limitele duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

La importul/ exportul articolelor destinate uzului personal al membrilor echipelor de gestionare a frontierelor din cadrul corpului permanent al Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă la nivel european în Republica Moldova nu vor fi aplicate taxe vamale, taxe pentru procedurile vamale, TVA și accize.   În Monitorul Oficial din 20 mai curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 146-O din 29 aprilie 2022, prin care au fost operate modificări la Regulamentul privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a RM de către persoanele fizice și a unor formulare tipizate, aprobat prin Ordinul nr. 56-O/2008.  

 Articolul 514 din Codul fiscal prevede că sunt scutite de impozit pe venit sursele de venit ale administraţiei parcului pentru tehnologia informaţiei prevăzute la art.6 alin.(3) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.     Administrația parcului poate avea următoarele surse de venit:

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Potrivit prevederilor art. 295 din Codul fiscal, de plata taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii sunt scutite:            - autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile;         - misiunile diplomatice și alte misiuni asimilate acestora, precum și organizațiile internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;       - Banca Națională a Moldovei; 

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:        a)să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295;       b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv;         c)să prevadă înlesniri pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

La data de 25 februarie 2022 în MO Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.27 din 21 februarie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.150 din 05 septembrie 2018, prin care au fost operate unele modificări la formularul „Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18)”.   Documentul a fost elaborat în scopul de a aduce în concordanță prevederile formularului menționat cu completările operate la Codul fiscal prin Legea  nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, potrivit cărora din 1 ianuarie 2021 veniturile specificate la art.71 lit.n) şi o) ale persoanelor fizice nerezidente urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art.88, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri,

În cadrul ședinței plenare din 31 martie anul curent Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, inclusiv a Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, elaborat în vederea facilitării activității mediului de afaceri și diminuării poverii administrative asupra businessului.

La cererea de eliberare a patentei de întreprinzător, de rând cu alte documente obligatorii, urmează de anexat documentele confirmative de achitare a contribuției de asigurare socială de stat sau actele care confirmă scutirea de la plata acesteia. Fiind persoană de vârstă pensionară, care beneficiază de pensie stabilită în Federația Rusă, pot fi scutită de plata contribuției de asigurare socială de stat în Moldova sau urmează să achit această contribuție pentru a putea obține patentă de întreprinzător?

Asociația Obștească (AO) а obținut finаnțare de la Мinisterul Educației, Culturii și Cercetării pentru realizarea unui proiect. În devizul de cheltuieli aferent proiectului au fost reflectate reținerile ce urmează a fi efectuate pentru serviciile prestate de experți în baza contractelor civile. Unul dintre experți este deținător de patentă de întreprinzător cu genul de activitate ce se referă la domeniul realizării proiectului. Are dreptul AO să facă astfel de plăți în favoarea titularului  de patentă? Este obligată AO să facă careva ajustări ale cheltuielilor respective în Declarația ONG17?